Autori

Prețul țițeiului Ural va scădea în următorii 3 ani cu 40%, până la 54 dolari pe baril în luna decembrie 2025, estimează Ministerul Dezvoltării Economice din Rusia într-o prognoză macroeconomică actualizată a dezvoltării socio-economice până în 2025, consultată de publicația Vedomosti. În primul trimestru al acestui an prețul de referință al petrolului exportat de Rusia, Ural, s-a situat la 90,2 dolari pe baril, ceea ce înseamnă că pentru următorii ani guvernul rus se așteaptă la o scădere a veniturilor din exporturile de petrol nu numai ca urmare a cantităților care nu vor mai fi exportate în UE, ci și ca rezultat al scăderii prețurilor.

Liderul pieței de distribuție a carburanților, OMV Petrom, a scumpit vineri benzina cu 4 bani/l atât în stațiile Petrom, cât și în cele OMV, păstrând însă același preț la motorină. În urma scumpirii accelerate a benzinei din ultimul timp, diferența dintre prețul acesteia și cel al combustibilului diesel a coborât de la peste 90 de bani la începutul lunii la 61 bani.

Lukoil a scumpit miercuri benzina cu 4 bani/l, la numai o zi după ce OMV Petrom majorase la rândul său prețurile la același carburant cu o sumă identică, ceea ce a făcut ca diferența de preț dintre benzina standard și diesel să coboare în medie, în stațiile din București, de la 90 de bani, la începutul acestei luni, la 65 de bani. Cea mai ieftină benzină din capitală poate fi achiziționată în prezent cu 8,11 lei/l în 3 stații Lukoil, iar cea mai ieftină motorină, cu 8,76 lei/l în 2 stații ale aceleiași companii.

Prețul gazului cu livrare în 2023 a crescut cu peste 50% pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), ajungând la nivelul prețurilor spot, ceea ce confirmă anticipațiile Comisiei Europene, care, într-un proiect de document cu recomandări către statele membre, avertiza că “prețurile la energie vor rămâne ridicate pentru restul anului 2022 și până în 2024-2025”.

Vânzările filialei Gazprom din România, Nis Petrol România SRL, s-au majorat în primul trimestru al acestui an de 2,5 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut în pofida tensiunilor geopolitice și sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană de la declanșarea războiului din Ucraina pe 24 februarie. Ca urmare a acestor creșteri, România a devenit cea de-a doua piață externă de desfacere a grupului sârbesc NIS Petrol, controlat de Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom, după Bosnia-Herțegovina. Peste 21% din veniturile obținute din vânzarea țițeiului și produsele petroliere comercializate în afara Serbiei de grupul NIS Petrol provin din România.