Autori

Guvernul discută în prezent cu Comisia Europeană (CE) măsuri și obiective de politică fiscală necesare pentru a asigura CE că România, chiar dacă va depăși ținta de deficit bugetar de 4,4%, stabilită pentru anul acesta prin procedura de deficit excesiv, rămâne angajată serios în scopul reducerii deficitului și, în consecință, Comisia nu ar trebui să taie din fondurile europene destinate României din PNRR sau din bugetul multianual, potrivit informațiilor Profit.ro. Parte a acestui proces, pe masă în cadrul discuțiilor sunt toate măsurile fiscale propuse într-un raport al Băncii Mondiale (parte din asistența oferită în cadrul PNRR), un set amplu de propuneri, cu modificări substanțiale în ce privește scutirile pentru angajații din unele domenii, TVA redusă, regimul microîntreprinderilor și altele.

Impactul bugetar al acțiunilor desfășurate de inspectorii Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), direcție a ANAF, s-a situat pentru primele șase luni ale acestui an la 3,37 miliarde lei, sumă de șapte ori mai ridicată comparativ cu prima jumătate din 2022, potrivit datelor analizate de către Profit.ro. DGAMC are în administrare câteva mii de companii, cele mai mari din țară.

Principalele companii de tutun din România - BAT, JTI, Philip Morris și Imperial Tobacco - au transmis Guvernului, Parlamentului și ministerelor implicate o scrisoare în care atenționează asupra efectelor negative ale propunerii Finanțelor de creștere a accizelor aplicate produselor din tutun, avertizând că va conduce la o creștere a "pieței negre", un semnal negativ foarte puternic și din perspectiva integrării României în spațiul Schengen, iar Guvernul riscă să piardă lupta cu contrabandiștii.

Inspectorii Antifraudă au desfășurat în luna iunie 1.924 de controale cu implicații fiscale în valoare de 2,63 miliarde lei, din care suma de 2,51 miliarde lei în cadrul acțiunilor derulate în domeniul energiei electrice, a anunțat astăzi Ministerul Finanțelor, fără să furnizeze explicații. Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, controalele din sectorul energiei electrice au vizat sumele datorate de companii către Fondul de Tranziție, dar și contribuția de solidaritate, două taxe mari impuse sectorului energetic în contextul prețurilor ridicate.

Numărul posturilor ocupate din administrația publică a crescut în luna mai cu 4.395, la 1,283 milioane, a treia lună în care personalul din sectorul bugetar a urcat, după martie (+470) și aprilie (+2.260). Ritmul a accelerat în contextul în care sistemul bugetar a grăbit angajările înainte ca Guvernul să instituie, în luna mai, restricții în ceea ce privește concursurile de recrutare. Astfel, guvernul Ciucă a lăsat la final de mandat sistemul sistemul public cu 24.899 mai mulți bugetari decât la momentul la care a preluat conducerea Guvernului, cu o medie lunară de 1.383 de posturi în plus, cel mai mult dintre toate guvernele începând din 2017.

Conducerea direcției Antifraudă își propune să îmbunătățească sistemul eTransport, prin care sunt monitorizate în prezent transporturile de bunuri cu risc fiscal, iar printre măsurile analizate se află utilizarea de sigilii inteligente pentru transporturile intracomunitare, o colaborare mult mai strânsă cu alte instituții, care să furnizeze date, mai ales din sistemele de camere video, privind autovehiculele care transportă marfă. De asemenea, este luată în calcul și extinderea actualelor categorii de bunuri pentru care este necesară raportarea în eTransport, ca urmare a solicitărilor altor instituții, au declarat oficiali ai direcției Antifraudă.

Eliminarea scutirii de contribuția la sănătate (CASS) în cazul celor 884.680 de angajați din construcții, agricultură și industria alimentară ar aduce Guvernului circa 400 milioane de lei pe lună în plus la buget, adică aproximativ 2 miliarde de lei pentru ce a mai rămas din anul 2023 dacă măsura s-ar aplica pentru luna august inclusiv, potrivit calculelor Profit.ro.

Guvernul a împrumutat în luna iunie 10,4 miliarde de lei, iar totalul finanțărilor contractate a ajuns pentru primele șase luni din acest an la 106,6 miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro. Statul s-a împrumutat în prima parte a anului destul de mult, încercând să profite de condițiile bune de pe piețele financiare, dar și de costurile în scădere, însă mai mult de jumătate din total, 55,3 miliarde lei, sunt sume obținute doar în ianuarie, lună care reprezintă și recordul lunar în materie de împrumuturi pentru statul român.

ANAF a încasat din din mult-discutata contribuție de solidaritate impusă producătorilor de țiței, gaze și carburanți suma de 3,14 miliarde de lei aferentă rezultatelor din 2022 ale companiilor, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. Suma, deși mai mică față de ce s-a vehiculat la început de an, vine într-o perioadă în care Guvernul se confruntă cu probleme bugetare majore și este nevoit să pregătească măsuri de creștere a veniturilor și de control al cheltuielilor. Cei mai mari contributori la această taxă, companii listate la bursă, au anunțat deja nota de plată pentru 2022 - OMV Petrom circa 1,5 miliarde lei, iar Romgaz 1 miliard de lei.

Statul controlează companii importante din domeniu, cum ar fi Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, astfel că a fost unul dintre principalii beneficiari.