Autori

ANAF are de trecut în iunie și iulie un hop important în ce privește colectarea veniturilor la bugetul statului, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Astfel, Fiscul ar trebui să colecteze în aceste două luni 79,8 miliarde lei doar aferent programului, după ce pentru ianuarie-mai are deja o rămânere în urmă de 8,9 miliarde de lei, după cum a anunțat fostul șef ANAF Lucian Heiuș. Încasările în primele luni ale anului au fost afectate puternic, după cum a prezentat Profit.ro, de veniturile mai mici la taxele suplimentare ale statului în sectorul energetic, dar și de o rectificare a vărsămintelor la buget de către BNR.

Numărul cetățenilor ucraineni angajați în România a ajuns la 7.927, din care 6.742 cu contracte de muncă semnate după atacarea Ucrainei de către Rusia, potrivit datelor Ministerului Muncii, consultate de Profit.ro. Alte aproape 2.900 de persoane sunt înregistrate la ANOFM ca solicitanți de locuri de muncă. Datele autorităților indică peste 110.000 de cetățeni ucraineni în România, dar nu este clar câți dintre aceștia pot lucra, având în vedere că, în multe cazuri, sunt femei cu copii sau persoane în vârstă. 377 de firme au declarate în prezent locuri de muncă vacante disponibile și pentru cetățeni ucraineni, numărul acestor posturi fiind de 4.618.

Din cei peste 1,2 milioane de salariați ai statului, 743.974 (61,5%) sunt femei, iar 465.529 bărbați (38,5%), potrivit datelor furnizate Profit.ro de către Inspecția Muncii (IM) în baza înregistrărilor din sistemul informatic al instituției. Locurile de muncă de la stat sunt considerate, în multe cazuri, a fi mai avantajoase pentru angajat decât cele din privat, întrucât salariile sunt, în medie, mai mari, posturile sunt sigure, iar drepturile angajaților, cum ar fi programul sau atribuțiile, sunt respectate într-o măsură mai mare. În ceea ce privește funcțiile de decizie, datele autorităților arată că în administrația centrală ocupă astfel de posturi 325 (53,9%) femei și 278 (46,1%) bărbați. Ministerele cu cele mai multe femei în posturi de decizie sunt Sănătate (81,3%), Muncă (75%) și Finanțe (69,8%), iar cele cu cei mai mulți bărbați Apărare (68,2%), MAI (68,2%) și Energie (63,6%).

Guvernul a ajuns cu împrumuturile la 96,2 miliarde de lei în primele cinci luni din acest an, potrivit calculelor Profit.ro, după ce în luna mai a luat finanțări, de la investitori mari (bănci și fonduri de investiții), dar și de la populație, de 12,1 miliarde de lei. Mai mult de jumătate din total, 55,3 miliarde lei, sunt sume obținute doar în ianuarie, lună care reprezintă și recordul lunar în materie de împrumuturi pentru statul român.

Șeful direcției de mari contribuabili a ANAF (DGAMC), Ionuț Mișa, ar urma să fie înlocuit din funcție, potrivit unei declarații a premierului Nicolae Ciucă în ședința de Guvern. Nu este clar cum s-ar putea face acest lucru, însă, având în vedere că Mișa, în trecut ministru al Finanțelor și șef al ANAF, este funcționar public și a ocupat postul prin concurs, astfel că nu poate fi demis. În linii mari, Mișa nu poate fi demis, doar detașat pe perioadă limitată pe alt post. Potrivit informațiilor Profit.ro, noul șef al ANAF, anunțat ca interimar de către ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, are misiunea de a găsi o soluție prin codul administrativ pentru înlăturarea lui Mișa.

Date ale Direcției de mari contribuabili (DGAMC) a ANAF, analizate de Profit.ro și prezentate mai jos, arată că, în primele patru luni ale acestui an, veniturile colectate sub programul de încasări au ca sursă într-o mică măsură taxele declarate și plătite în mod obișnuit de către marile companii, problema principală fiind la taxele speciale cu care Guvernul a obținut anul trecut sume mari din sectorul energetic, dar care în prezent aduc mult mai puțin la buget. Guvernul a pus în buget că va obține 8,1 miliarde de lei, cu 8% mai mult, de la o categorie specială de taxe, denumită "Rest venituri", dar în realitate, evoluții precum scăderea prețului gazelor cu 75% (o revenire spre normal) au adus venituri mult mai mici, de numai 3,7 miliarde de lei.

Ion Cupă a fost numit de premier președinte al Autorității Vamale Române (AVR). Decizia de numire a fost publicată în Monitorul Oficial, alături de cea privind numirea Nicoletei Cîrciumaru ca președinte al ANAF. Propunerea lui Cîrciumaru pentru ANAF a fost anunțată astăzi de către ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, care nu a precizat cine va fi desemnat pentru conducerea AVR. Profit.ro a scris, citând surse apropiate situației, că șeful AVR va fi Ion Cupă.

Companiile pot beneficia de fonduri pentru digitalizare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar interesul acestora a fost până în prezent unul limitat, a declarat Cosmin Roșia, General Manager, Camera de Comerț și Industrie Brașov, la conferința EU FUNDS Profit.ro FirstBank și Visa - Finanțăm digitalizarea României - Focus Brașov - Ediția a II-a. "Vreau să întăresc mesajul de a depune proiecte indiferent de punctajul care este peste pragul minim de 50 de puncte, deoarece avem 470 de proiecte depuse din februarie, de când este deschis apelul, cu termen limită 30 iunie", a spus acesta. Reprezentantul Camerei de Comerț și Industrie Brașov a insistat asupra nevoii firmelor pentru predictibilitate în relația cu autoritățile, esențială pentru orice plan de business.

Nicoleta Cârciumaru, în prezent vicepreședinte al ANAF responsabilă de colectare, va prelua funcția de președinte al agenției, în urma demisiei lui Lucian Heiuș de la conducerea instituției. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a anunțat că a propus premierului numirea lui Cîrciumaru. Potrivit unor surse din Autoritatea Vamală Română (AVR), postul de președinte al instituției, rămas vacant după demiterea lui Bogdan Mihei, ar urma să fie ocupat de Ion Cupă, din sfera PNL.

ANAF a pregătit un proiect de ordin de președinte privind procedura de determinare și regularizare a diferenței de impozit pe profit/impozit pe veniturile microîntreprinderilor care a fost redirecționată în plus față de sumele care pot fi redirecționate. Astfel, firmele care au redirecționat sume pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private, dar constată în urma unei rectificări a impozitului că au redirecționat mai mult decât aveau dreptul trebuie să declare diferența prin formularul 100 și să o achite.