Autori

Fondurile nerambursabile primite de la Comisia Europeană sunt o sursă importantă de bani pentru dezvoltarea României, inclusiv în ce privește preoiecte mari, cum sunt cele de infrastructură.

Rectificarea bugetară aprobată astăzi de Guvern prevede majorarea deficitului bugetar de la 77,5 miliarde lei, ținta stabilită la început de an, la 80,15 miliarde lei, în timp ce ponderea în PIB stagnează la 5,8%. Guvernul a revizuit proiectul inițial de rectificare, pentru a da fonduri suplimentare autorităților locale pentru decontarea transportului elevilor +500 milioane lei, precum și 600 milioane lei pentru proiecte derulate prin programul PNDL. Printre revizuirile semnificative în minus sunt o reducere cu 300 de milioane de lei a alocării suplimentare pentru fondul de rezervă al Guvernului, de la 1 miliard de lei la 700 milioane de lei, precum și o tăiere cu 400 de milioane de lei a sumei pe care executivul a decis să o aloce suplimentar pentru decontarea concediilor de odihnă.

Numărul posturilor ocupate în instituții și autorități publice a rămas relativ neschimbat în iunie, a doua lună de stagnare după ce și în mai totalul angajaților statului a variat nesemnificativ. Astfel, în iunie totalul posturilor ocupate a crescut cu doar cinci, la 1.269.712, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Raportat la decembrie 2016, numărul angajaților statului este cu peste 79.000 mai ridicat și cu peste 3.000 peste nivelul din decembrie 2010.

Banii luați pentru refugiați sunt neimpozabili și nu se declară la ANAF.

Numărul contractelor cu timp parțial de muncă a scăzut în luna iulie cu 91.195, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor primite de la Inspecția Muncii. În același interval, finalul lunii iulie față de finalul lunii iunie, numărul de contracte cu normă întreagă a urcat cu 73.981. Aceste evoluții sunt importante în contextul în care de la începutul lunii august a intrat în vigoare o măsură de creștere a taxării contractelor cu normă parțială, adoptată pe data de 15 iulie. Cel puțin o parte a contractelor cu timp parțial desființate, preponderent cu 1 oră, 2 ore sau 4 ore, par să se regăsească în contracte de muncă cu normă întreagă (8 ore). Datele disponibile până acum nu sunt încă, suficiente pentru a trage o concluzie, având în vedere, de exemplu, că nu a fost cuantificat, încă, impactul preavizelor, dar este nevoie de informații detaliate, analizate în context, "nu isteric și pentru capital de imagine", atrage atenția Mihaela Grigore, expert în legislația muncii.

Pachetul de modificări fiscale adoptat în iulie de Guvern introduce o serie de schimbări cu aplicabilitate chiar din luna august. Astfel, din august contribuțiile la contractele part time sub nivelul salariului minim pe economie vor fi calculat la salariul minim, costurile suplimentare fiind stabilite în sarcina angajatorului. Restricția privind contractele part time are, însă, și un număr foarte mare de excepții. De asemenea, tot din august cresc accizele la țigarete, produse din categoria tutun încălzit și alcool, iar câștigurile din jocuri de noroc vor fi impozitate mai dur.

Guvernul a împrumutat în iulie 6,86 miliarde lei prin vânzarea de titluri de stat către bănci și investitori, cea mai ridicată sumă luată pe acest segment, care asigură grosul finanțărilor statului, din ianuarie anul trecut, când a împrumutat 7,36 miliarde lei. Totalul împrumuturilor Guvernului de la bănci, investitori și populație a ajuns la 67,6 miliarde lei pentru primele șapte luni ale anului, iar dacă adaugăm și cele 1,94 miliarde de euro (9,6 miliarde lei) care au intrat în ianuarie în contul statului din componenta de împrumut a PNRR, împrumuturile pentru ianuarie-iulie sunt la 77,2 miliarde lei. Chiar și cu împrumuturile din iulie și cu banii din PNRR, Ministerul Finanțelor este la 53% necesar de finanțare acoperit, a declarat pentru Profit.ro economistul șef al BCR, Ciprian Dascălu.

Persoanele juridice care utilizează informații clasificate sau dețin documente ale căror specificații tehnice sunt clasificate potrivit legii, sau derulează contracte clasificate care impun măsuri speciale de securitate pentru protejarea unor interese esențiale de securitate ale statului, au solicitat eliminarea de la obligația de depunere a fișierului standard de control fiscal (SAF-T) la ANAF. Un proiect de ordin al Fiscului exceptează aceste persoane juridice de la raportarea SAF-T în situația în care prin depunerea declarației D406 (SAF-T) ar furniza astfel de informații clasificate.

Ministerul Finanțelor a pregătit o listă cu proiecte care ar urma să aibă prioritate la finanțare în proiectul de buget pentru anul 2023. Mai multe ministere și Serviciul de Protecție și Pază (SPP) sunt pe listă cu 189 de proiecte de investiții publice semnificative, cu o valoare actualizată totală de 234,34 miliarde lei și un rest de finanțat pentru finalizarea acestora de 139 miliarde lei. Aceste proiecte au primit alocări de credite bugetare în 2022 în valoare de 13,35 miliarde lei. Din perspectiva valorii totale a proiectelor de investiții publice semnificative, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii deține cea mai ridicată pondere, cu 89,9%, urmat de Ministerul Sănătății, cu 4,1%.

Cheltuielile pentru investiții au ajuns abia la 21 miliarde de lei pentru primele șase luni din acest an, sumă care reprezintă mai puțin de un sfert din ținta de 88,8 miliarde lei planificată de Guvern pentru întreg anul 2022. Rămânerea în urmă a cheltuielilor cu investițiile ajută pentru moment și datele privind deficitul bugetar, aflat, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor, la 1,71% din PIB, față de o estimare de 5,84% pentru întreg anul. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a transmis că ministerele care nu au realizat investițiile conform planului nu vor pierde bani, obiectivul pentru investiții urmând să fie menținut.