Autori

Deficitul bugetar s-ar putea situa anul următor la 5,7% din PIB, peste proiecția Guvernului de 4,4% din PIB, potrivit unei opinii a Consiliului Fiscal, instituție care analizează mereu dintr-o perspectivă mai prudentă construcțiile bugetare ale Executivului. Consiliul notează contextul internațional extrem de complicat și complex, fără precedent după al doilea război mondial, și impactul inclusiv asupra României.

Instituțiile statului vor avea, din nou, liber să facă angajări de anul următor, urmând ca o înghețare a angajărilor în sistemul public introdusă pentru a doua parte a acestui an (iulie-decembrie) să nu fie prelungită și în anul următor, au declarat surse guvernamentale pentru Profit.ro. Angajările vor putea fi făcute în limita cheltuielilor de personal aprobate pentru instituția respectivă. Guvernul ar putea decide o blocare a angajărilor la stat abia în a doua jumătate a anului următor, dacă evoluția economiei și cea a finanțelor statului necesită o astfel de măsură.

Ministerul Finantelor va veni cu o ordonanță care va prelua integral modificările aduse în Parlament OG16/2022, în cazul în care legea adoptată de Parlament va fi declarată neconstituțională de către CCR, potrivit unor surse din Ministerul Finanțelor.

Ministerul Finanțelor a prezentat liniile generale ale politicii fiscale pentru următorii ani, în contextul în care de la începutul anului următor intră în vigoare o serie de modificări fiscale majore, adoptate în vară prin OG16, în timp ce politicienii au promis că în 2023 nu vor mai avea loc majorări de taxe. Printre obiectivele Finanțelor este inclusă și continuarea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de impozitare pentru microîntreprinderi, în funcție și de rezultatele analizei realizate în acest scop. De asemenea, se regăsesc și obiective precum eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit și contribuțiile sociale ori reducerea graduală a facilităților fiscale din domeniul impozitării proprietății, prevăzute în Codul fiscal, în funcție și de rezultatele unei analize realizate în acest scop.

Sistemul public de pensii va avea la dispoziție venituri de 111,7 miliarde de lei, în creștere cu 12,6% față de anul acesta și pentru prima dată peste pragul de 100 de miliarde de lei, potrivit proiectului de buget publicat de Ministerul Finanțelor. Subvenția care se dă de la bugetul de stat către sistemul de pensii pentru echilibrare scade cu 8,5%, de la 11,74 miliarde de lei anul acesta la 10,74 miliarde de lei anul următor.

Guvernul estimează un deficit bugetar de 68,3 miliarde de lei pentru anul 2023, reprezentând 4,4% din PIB, în scădere de la 80 miliarde lei, 5,74%, cât este prognozat pentru anul în curs, potrivit proiectului de buget prezentat de către Ministerul Finanțelor. Creșterea economică de anul următor este anticipată la 2,8%, o încetinire semnificativă comparativ cu prognoza de 4,6% înaintată pentru 2022. În ce privește alocarea pe ministere, unul dintre marii câștigători este Ministerul Apărării, unde creditele de angajament cresc față de anul trecut cu 29,4%, la 72,47 miliarde lei, iar creditele bugetare cu 49,58%, la 38,76%. Ministerul Transporturilor pierde 35,6% la credite de angajament, dar primește 16,6% mai mult la credite bugetare, În timp ce la Ministerul Energiei, au fost majorate cu 19% creditele de angajament și diminuate cu 35% creditele bugetare.

Bugetul pe anul viitor a fost construit, într-adevăr, luând în calcul și modificarea modului de calcul al impozitelor și taxelor pe proprietate, deoarece, conform legii, proiecția trebuie gândită pe baza normativelor legale în vigoare, iar plusul bugetar din această sursă este calculat la 2,8 miliarde lei pentru 2023, bani a căror atragere este însă în dubiu, au declarat pentru Profit.ro surse oficiale.

Guvernul a împrumutat o sumă record, de 12,34 miliarde de lei, de la bănci și investitori în luna noiembrie, în contextul în care dobânzile s-au mai liniștit și au coborât spre 8% pe an. În octombrie, dobânzile titlurilor de stat au ajuns până la 9,68%, cel mai ridicat nivel de după decembrie 2009. Totalul împrumuturilor din vânzarea de titluri de stat, către investitori și populație, ajunge astfel la 114,3 miliarde de lei pentru primele 11 luni ale anului, potrivit calculelor Profit.ro. Dacă la această sumă adăugăm și finanțările de 5,94 miliarde de lei luate (până la final de august) de la instituții financiare internaționale, împrumuturile statului urcă la 120,2 miliarde de lei, iar cu cele 2,74 miliarde de euro (13,46 miliarde lei) intrate din componenta de împrumut a PNRR, totalul sumelor contractate de către Guvern ajunge la 133,7 miliarde de lei.

Facilitatea pentru educație timpurie, care ar permite angajatorilor să deducă din impozit, în limita a 1.500 de lei pe lună per copil, cheltuieli cu educația timpurie (creșă/grădiniță) a copiilor angajaților, se va amâna cu încă un an, până la final de 2023, prevede un proiect cu măsuri fiscal-bugetare, pregătit de către Ministerul Finanțelor. De asemenea, proiectul prevede o extindere în sectorul energetic a măsurii de taxare inversă, suspendarea încă un an a depunerii unor declarații informative de către persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA, precum și prevederi pentru salariul minim, inclusiv pentru implementarea măsurii 200 de lei din salariul minim, sumă netaxabilă, și a facilităților acordate unor sectoare din economie. De asemenea, operatorii de automate comerciale primesc o amânare de încă un an în privința instalării de case de marcat.

Bugetarii cu salarii mai mici față de nivelul prevăzut pentru 2022 în Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice vor primi de anul următor o creștere de până la 10% a salariului, dar fără să depășească valoarea nominală prevăzută în lege pentru anul 2022, potrivit Ministerului Finanțelor. Potrivit acestuia, majorările de care vor beneficia unii bugetari sunt doar recuperări până la nivelul stabilit în grila de salarizare pentru acest an. Totodată, salariile demnitarilor ar urma să rămână înghețate.