Autori

România nu a mai avut parte de o rectificare negativă (cu reducere de venituri) din anul 2020, un an atipic, care nu poate fi folosit pentru comparații, întrucât la momentul respectiv, din cauza pandemiei, statul a dat firmelor posibilitatea să amâne plata taxelor, fiind asumat un impact bugetar negativ pentru a ține în picioare economia. Anterior, rectificare cu tăiere de venituri a mai fost în 2010, cel mai greu al al crizei financiare, când au fost tăiate salariile în sectorul public.

Anul trecut, Antifrauda și Inspecția Fiscală, ambele parte a ANAF, au redactat sute de sesizări penale, cu o valoare a prejudiciilor estimată la peste 1 miliard de lei.

Conducerea ANAF vrea să mute, în anul în care au loc alegerile europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale, aproximativ 1.000 de companii de la Direcția Generală a Marilor Contribuabili (DGAMC) la administrațiile județene ale ANAF, potrivit informațiilor obținute pe surse de Profit.ro. În subordinea DGAMC se află companii mari, inclusiv multinaționale și bănci, pentru a căror administrare fiscală este necesar personal cu un nivel de pregătire mai complex față de alte direcții. Mutarea unor astfel de companii mari, chiar și dacă acestea vor fi preponderent doar companii românești, ridică semne de întrebare și riscul ca acestea să devină "cotizanți" la pușculițele partidelor de guvernare într-un an cu patru runde de alegeri, în care cheltuielile electorale vor fi foarte ridicate.

Ministerul Finanțelor a calculat un necesar de împrumuturi de 180 de miliarde de lei pentru acest an, în creștere de la 160 de miliarde de lei anunțat la începutul anului, ceea ce înseamnă că împrumuturile aferente deficitului bugetar urcă de la circa 68 miliarde de lei (4,4% din PIB) la circa 88 miliarde lei (aproxiamtiv 5,5% din PIB). Profit.ro a scris încă din iulie că necesarul brut de finanțare al Guvernului - suma pe care statul trebuie să o împrumute pentru a acoperi deficitul bugetar, dar și rostogolirea datoriei vechi ce vine la plată - poate ajunge pentru acest an la un nivel record, posibil aproape de 180 de miliarde de lei, în contextul în care deficitul urma să fie majorat la 5,5% din PIB.

Profituri mari la Guvern, câștiguri mici la cele aproape 1.000 de companii ale autorităților locale