Autori

Noul termen pentru depunerea în 2021 a declarației anuale privind beneficiarul real, de 1 octombrie, se aplică și societăților în cazul cărora intervalul de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare, în care erau obligate conform legislației anterioare să depună declarația, s-a încheiat înainte de intrarea în vigoare a OUG 43 din 27 mai a Guvernului, cea care a stabilit noul termen, potrivit unui răspuns Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) la o solicitare pe această temă, transmisă de Profit.ro.

Firmele care intră în procedură de faliment nu își pierd dreptul de a regulariza TVA dacă desfășoară în continuare operațiuni economice, inclusiv în scopul lichidării activelor, a hotărât Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o speță în care lichidatorul unei societăți s-a îndreptat împotriva deciziei Administrației Județene a Finanțelor Publice Suceava (AJFP), adoptată ca urmare a intrării în faliment a societății, de a ajusta anumite deduceri ale taxei pe valoarea adăugată (TVA) efectuate de aceasta înainte de intrarea sa în faliment.

Guvernul pregătește un proiect de OUG pentru acordarea de sprijin la angajarea pe perioadă determinată de până la trei luni, pe parcursul verii. Proiectul, analizat de Profit.ro, prevede că statul va deconta până la 41,5% din câștigul salarial mediu brut pentru persoane angajate pe perioadă determinată, nu mai lungă de trei luni. Termenul limită de aplicare a acestei măsuri este 30 septembrie. De ajutor vor beneficia, probabil, industria HoReCa, dar și agricultura, ambele cu un grad ridicat de dependență de munca sezonieră pe perioada verii.

România a trimis la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu promisiuni pe baza cărora speră să obțină fonduri consistente, de ordinul miliardelor de euro, de la Comisia Europeană. Promisiuni pentru pensii, restructurarea companiilor de stat, fiscalitate, taxarea mașinilor, energie, debirocratizare, impozitarea muncii. Promisiuni avansate însă pe fondul unei realități paralele: România a rămas și anul trecut statul membru al Uniunii Europene care alocă cea mai mare parte din venituri, aproape 37%, pe salariile angajaților din sistemul public, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor Comisiei Europene.

Emil Sămărtinean a fost numit astăzi în funcția de vicepreședinte al ANAF, potrivit unei decizii publicate în Monitorul Oficial. Sămărtinean a fost nominalizat pentru postul de vicepreședinte ANAF de către USR.

Guvernul vrea să elimine treptat facilitățile pentru angajații din construcții, începând cu anul 2025, să scadă plafonul maxim până la care se aplică regimul special de taxare pentru microîntreprinderi, începând cu ultimul trimestru din 2022, să implementeze un sistem de evaluare automată a proprietății în scopul impozitării, să elimine treptat, începând cu finalul anului 2024, distorsiunile și stimulentele fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit, impozitul pe profit și contribuțiile sociale, potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) transmis Comisiei Europene (CE).

ANAF ar urma să devină până în 2026 o instituție eficientă, iar "fentarea fiscului va fi atât de complicată, încât aceia care o practică, vor renunța la ea", afirmă Guvernul în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) transmis Comisiei Europene (CE). Reformele fiscale asumate de executiv în document includ proiecte vizând ANAF, inclusiv unele aflate în derulare, de modernizare a serviciilor și infrastructurii IT, dar și separarea Vămii (în prezent Direcția Generală a Vămilor din cadrul ANAF), revizuirea cadrului fiscal, inclusiv în ce privește impozitarea muncii, obiectivul fiind "armonizarea mai bună a structurii veniturilor fiscale din România cu media UE".

Guvernul a ajuns cu împrumuturile la 52,4 miliarde lei anul acesta, după ce în luna mai a luat finanțări de aproape 3 miliarde de lei, cel mai puțin pentru o lună începând din septembrie 2019. În acest an, Ministerul Finanțelor are nevoie de 130,8 miliarde de lei pentru a acoperi deficitul bugetar și pentru a plăti datoria veche care ajunge la scadență. În anul 2020, statul a strâns suma de 163,8 miliarde lei (33,6 miliarde euro), un nou record, care include finanțările obținute prin emisiuni de obligațiuni, în lei și valută, pe piața internă și pe extern, precum și împrumuturile direct de la populație și pe cele contractate de la instituții financiare, precum BERD sau Banca Mondială. În 2019, pentru comparație, statul a atras per total suma de 91 miliarde lei.

Guvernul a adoptat în ședința de astăzi ordonanța care amână până la 1 octombrie declarația privind beneficiarul real. Profit.ro a informat la începutul săptămânii că Guvernul va adopta actul normativ în ședința din această săptămână. Proiectul a fost pus în dezbatere în urmă cu circa două săptămâni și a necesitat avize ale Ministerului Finanțelor și Ministerului Justiției. Pentru a intra în vigoare, ordonanța trebuie publicată în Monitorul Oficial.

Deficitul bugetar pentru primele patru luni s-a situat la 20,7 miliarde lei (1,81% din PIB), comparativ cu 26,82 miliarde lei (2,54% din PIB) în aceeași perioadă a anului 2020. Potrivit Ministerului Finanțelor, sume în valoare de 8,08 miliarde lei (0,71% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID19. În primele trei luni din acest an, deficitul a fost de 14,63 miliarde lei (1,28% din PIB). Veniturile din primele patru luni au crescut cu 20,6%, din cauza efectului de bază față de anul trecut, când pandemia a afectat puternic încasările la buget, dar și ca urmare a recuperării parțiale a unor categorii de venituri, cum ar fi TVA, contribuții de asigurări, fonduri europene și impozite pe proprietate. Cheltuielile au urcat cu 11,3%.