Autori

Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale (DGESCS) a ANAF pregătește un set de măsuri pentru îmbunătățirea recuperării prejudiciilor aduse statului și vizează o colaborare mult mai strânsă cu ANABI, agenție cu atribuții similare din subordinea Ministerului Justiției. Potrivit informațiilor Profit.ro, printre măsurile la care lucrează direcția ANAF se numără dobândirea de acces pentru a putea vinde pe platforma online de licitații a ANABI, proceduri mai simple pentru a putea transfera din mașinile confiscate la RAAPPS, dar și dezvoltarea unei aplicații informatice proprii care să fie interconectată cu cea a ANABI.

ANAF a pregătit un proiect de ordin privind conectarea caselor de marcat la la sistemul informatic de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale operat de agenție. Astfel, aparatele fiscale ale operatorilor economici încadrați în categoria marilor contribuabili vor fi conectate online cu ANAF până la 30 iunie, iar cele ale firmelor din categoriile mijlocii și mici până la data de 30 noiembrie. În prezent, sancțiunile pentru neconectarea caselor de marcat sunt suspendate, întrucât autoritățile nu reușiseră încă să pregătească sistemul online de preluare a datelor.

Guvernul pregătește un nou tip de contract individual de muncă. Vor fi însă și obligații deloc atractive pentru persoana fizică angajator, precum constituirea de garanții, într-un cont al statului, pentru contribuțiile și impozitele datorate de angajat și angajator.

Ministerul Finanțelor intenționează să împrumute, prin emisiuni de obligațiuni pe piețele externe, 11 miliarde de euro în următoarele 12 luni, cu majorarea plafonului maxim pentru datoria contractată în acest mod la 46 de miliarde de euro. Guvernul ar urma să folosească banii pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru rostogolirea datoriei publice. Emisiuni de 7-7,4 miliarde de euro ar urma să fie lansate până la finele anului.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) include doar referiri vagi la reforma ANAF, fără a indica măsuri și propuneri concrete, așa cum mediul de afaceri se așteaptă pentru acest domeniu strategic pentru economia și societatea românească, a transmis Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR). Din acest motiv, proiectele ANAF propuse pentru PNRR, aflate în derulare sau doar pregătite, riscă să nu primească finanțare europeană, iar România să piardă o oportunitate pentru digitalizarea Fiscului, avertizează CDR. PNRR a fost întocmit de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a avut la dispoziție informație amplă transmisă de ANAF referitor la proiectele propuse pentru fonduri UE.

Facilitatea care permite angajatorilor să deducă din impozit, în limita a 1.500 de lei pe lună per copil, cheltuieli cu educația timpurie (creșă/grădiniță) a copiilor angajaților este neclară și discriminatorie față de persoanele care lucrează pentru firme plătitoare de alt tip de impozit, cum ar fi impozitul pe venit în cazul microîntreprinderilor, impozitul specific sau angajatori cu venituri din activități independente, a transmis Ministerul Finanțelor, după ce a pus în dezbatere un proiect de ordonanță de urgență care suspendă până la finele anului această măsură. De asemenea, legea care a introdus facilitatea respectivă ridică probleme în privința compatibilității cu legislația UE și are nevoie de o serie de clarificări de natură tehnică.

Guvernul va suspenda până la finalul anului facilitatea care permitea angajatorilor să deducă din impozit, în limita a 1.500 de lei pe lună per copil, cheltuieli cu educația timpurie (creșă/grădiniță) a copiilor angajaților și va face o analiză a acestei măsuri, prevede un proiect de ordonanță de urgență pregătit de Ministerul Finanțelor. Motivul este că "mecanismul actual de scădere a plafonului fiscal de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil din impozitul pe profit datorat poate genera, la nivelul anual, un impact estimat asupra veniturilor bugetare de -4,5 miliarde lei". De asemenea, o măsură importantă este extinderea până la 31 ianuarie 2022 a facilității de rambursare TVA cu control ulterior, măsură cerută de mediul de afaceri.

Criza cauzată de măsurile pentru combaterea pandemiei de coronavirus a afectat sever economiile și bugetele statelor din UE. În contextul unei reveniri parțiale în 2021, media deficitelor bugetare se va situa la circa 6%, după 8% în 2020, relevă date oficiale analizate de Profit.ro. România, cu un deficit bugetar estimat la peste 8% în acest an (standarde ESA), este pe poziția a doua, după Irlanda, în rândul țărilor cu cele mai dezechilibrate bugete din Uniunea Europeană. România se află, însă, într-un grup de cinci state membre în care economia va recupera anul acesta, integral sau aproape în întregime, declinul de anul trecut.

Legislația privind restructurarea și insolvența va fi modificată pentru a transpune o directivă europeană pe această temă. Proiectul prevede o nouă procedură pre-insolvență, în cea mai mare parte a sa extrajudiciară, acordul de restructurare preventivă, și actualizează în linie cu directiva UE concordatul preventiv. Procedura ar trebui să fie susținută de instrumente precum suspendarea pe o perioadă determinată a executărilor silite, regula păstrării de către debitor a administrării afacerii, cerințe de vot echilibrate, procedură suplă de confirmare de către instanță a rezultatelor negocierilor, a anunțat Ministerul Justiției

Guvernul cere UE prin Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) fonduri de 567 milioane de euro pentru introducerea venitului minim de incluziune, care înglobează venitul minim garantat, alocația pentru susținerea familiei și ajutorul pentru încălzire, precum și pentru introducerea tichetelor de muncă informală pentru un număr de aproximativ 500.000 lucrători din sectoarele serviciilor prestate la domiciliu, măsură care are ca scop încurajarea muncii cu forme legale. Legislația privind venitul minim de incluziune a fost adoptată în 2016, cu aplicare din 2018, dar implementarea a fost amânată repetat din lipsă de fonduri.