Autori

Numărul de vicepreședinți ai ANAF va fi redus de la 4 la 3, iar direcția Antifraudă va fi reorganizată, prin diminuarea numărului de direcții din aparatul central și a celui de servicii din aparatul central și teritorial, ceea ce impune o diminuare a numărului de posturi de conducere la Antifraudă cu 45%, scopul fiind fluidizarea procesului de decizie, potrivit unor proiecte de acte normative pregătite la nivelul Guvernului și analizate de Profit.ro. De asemenea, urmează să fie înființată Direcția Generală de Analiză de Risc, dar și, foarte important, va fi reanalizată repartizarea numărului de posturi pentru administrațiile județene în funcție de mai multe criterii, urmând ca reorganizarea să conducă la eliminarea a 150 de posturi de conducere și a 2.000 de posturi bugetate. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu a declarat, anterior, referitor la cele 2.000 de posturi că este vorba de posturi din ANAF neocupate, în contextul în care ANAF are un deficit destul de mare de personal.

ANAF va elimina aproximativ 2.000 de posturi neocupate și circa 150 de posturi de conducere ca parte a unui proces de restructurare care va implica și derogări de la legislația normală a achizițiilor publice pentru a permite o modernizare rapidă a infrastructurii IT, va presupune integrarea Antifraudei, în prezent o direcție separată a Fiscului, în cadrul Direcției Generale Inspecție Fiscală, precum și asistență tehnică din partea FMI pentru simplificarea Codului Fiscal, a declarat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, prezent marți seara la postul Realitatea Plus. Acestea sunt, însă, proiecte mai vechi, promovate de conducerea ANAF încă din perioada fostului ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, și despre care Profit.ro a scris la momentul respectiv.

Numărul angajaților din sectorul public a crescut cu peste 45.000, 3,8%, în intervalul decembrie 2016 - octombrie 2019, perioada de doi ani și 10 luni în care guvernarea a aparținut PSD, arată date ale Ministerului Finanțelor analizate de Profit.ro. O mare parte a acestei creșteri a aparatului de stat vine însă de la administrațiile locale, unde aparatul executiv al acestora, nu sănătate sau învățământ, a crescut cu circa 30.000 de persoane. Guvernul PNL, condus de Ludovic Orban, instalat de la începutul lunii noiembrie, a promis diminuarea și eficientizarea aparatului de stat, dar în contextul în care multe dintre angajările noi au fost la primării, iar în aparatul central cam trei sferturi dintre posturile care apar în rapoartele Finanțelor sunt la sănătate, armată, Poliție și învățământ, domenii care au chiar deficite de personal, o diminuare semnificativă a numărului de angajați ai statului pare puțin probabilă.

Guvernul vrea ca în următorii ani să împrumute de pe piețele externe în medie circa 5-6 miliarde de euro pe an, potrivit unui document al Ministerului Finanțelor, analizat de Profit.ro. Suma ar urma să varieze în funcție de evoluția necesităților de finanțare și ar putea depăși astfel, cele 5 miliarde de euro împrumutate de stat de pe piețele externe în 2019, prin cele două ieșiri, din martie, când a fost luată o sumă record de 3 miliarde de euro, și iulie, când guvernul de la acel moment a atras alte 2 miliarde de euro.

Guvernul a estimat, prin rectificarea bugetară, un deficit de 46 miliarde de lei pentru 2019, echivalent cu circa 9,6 miliarde de euro. Suma aceasta, pe care statul nu o are și trebuie să o împrumute, este cea mai mare, atât în lei, cât și în euro, începând din 2009, anul în care România era nevoită să încheie un acord cu FMI din cauza situației catastrofale a finanțelor țării. În 2019, însă, la nivelul UE, deficitul bugetar pe cash al României va fi depășit doar de Franța (74,3 miliarde euro), Marea Britanie (echivalent 55,5 miliarde euro), Italia (38,8 miliarde euro) și Spania (29 miliarde euro). Acestea sunt, însă, țări ale căror economii depășesc chiar și de zece ori pe cea a României.

Ministerul Finanțelor va anunța "în primele zile din 2020" o decizie în privința EximBank, EximAsig și a fondurilor de garantare și contragarantare, a transmis astăzi ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, printr-o postare pe Facebook. Cîțu a declarat și la începutul lunii decembrie că Finanțele analizează tranzacția dintre Eximbank și Banca Românească prin care banca de stat ar urma să preia creditorul retail deținut de grupul elen NBG și că o decizie urmează să fie luată după ce va fi aprobat bugetul de stat. Premierul Ludovic Orban a pus sub semnul întrebării tranzacția la începutul lunii noiembrie, la scurt timp după instalarea guvernului PNL.

Deficitul bugetar, diferența cu care cheltuielile Guvernului sunt mai mari decât ceea ce strânge din taxe și impozite, s-a situat la 3,56% din PIB, 37,1 miliarde de lei, pentru primele 11 luni din 2019, cu peste 11 miliarde de lei mai mult comparativ cu perioada similară din 2018. Unul dintre principalele motive este avansul cheltuielilor cu salariile, de peste 19%, în contextul în care veniturile statului au urcat cu 10,7%. Conform țintei de deficit bugetar de 4,43%, circa 46 miliarde de lei, pentru întreg anul 2019, doar în luna decembrie deficitul ar trebui să se situeze la 9 miliarde de lei, după 8 miliarde de lei în luna noiembrie. Media lunară din primele zece luni ale acestui an a fost de 2,9 miliarde de lei.

Aproape 5.000 de persoane au contractat credite cu dobândă subvenționată de stat, prin programul "Investește în tine", până la finele lunii septembrie, 2.000 fiind tineri cu vârsta de până la 26 de ani, iar restul, adulți cu vârstă de 26-55 de ani. Plafonul garanțiilor care puteau fi emise în 2019 în cadrul programului a fost stabilit la 1 miliard de lei.

Explozia deficitului bugetar în ultimele luni ale anului a pus Ministerul Finanțelor în situația de a avea brusc un necesar de finanțare mult mai mare decât cel planificat. În noiembrie, planul de împrumuturi pentru tot anul 2019 a fost modificat de la aproape 73 de miliarde de lei inițial la 90 de miliarde de lei și, chiar dacă a accelerat cât a putut împrumuturile din piața internă, în lei și valută, ministerul a rămas, cel mai probabil, cu un necesar neacoperit de circa 9 miliarde de lei. În contextul în care guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis că banca centrală nu agreează acoperirea sumei din rezerva de valută a Ministerului Finanțelor, Trezoreria este nevoită să acopere această sumă, sau măcar cea mai mare parte a ei, din împrumuturi pe termen scurt luate de la băncile comerciale.

Mecanismul split TVA va fi eliminat de la data de 1 februarie 2020, potrivit ordonanțe de urgență publicate astăzi în Monitorul Oficial. Este important că înscrierea de noi firme în registrul mecanismului de plată defalcată a TVA va înceta de astăzi. Banii din conturile de split TVA vor fi returnați firmelor în termen de 10 zile de la momentul intrării în vigoare a abrogării split TVA, data de 1 februarie 2020, însă în această perioadă conturile respective vor putea fi executate silit de orice creditori, indiferent de natura creanței, deci și de către ANAF. Split TVA a fost contestat puternic de mediul de afaceri, iar Comisia Europeană a cerut României de peste un an să renunțe la acest abuz. În prezent, în split TVA sunt în jur de 20.000 de firme, din care doar circa 2% au intrat benevol.