Autori

Bugetul a înregistrat pentru 2018 un deficit de 27,3 miliarde de lei, respectiv 2,88% din PIB, sub ținta stabilită de Guvern, de 2,97% din PIB, potrivit datelor oficiale anunțate de Ministerul Finanțelor. Oficialii guvernamentali au transmis în ultimele săptămâni mesaje că statul s-a încadrat anul trecut în țintă cu diferența dintre venituri și cheltuieli, însă în lipsa unor date oficiale publicate, mulți economiști și chiar piețele financiare au privit informațiile cu scepticism. De exemplu, în urmă cu două săptămâni, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat că România a încheiat 2018 cu un deficit bugetar apropiat de 2,8% din PIB, iar anul acesta va diminua deficitul cu cel puțin 0,5 puncte procentuale.

Cursul valutar poate crește anul acesta până la 5 lei/euro, avertizează un analist de la firma britanică de cercetare macroeconomică Capital Economics. Euro a sărit anul acesta cu peste 1% în mai puțin de o lună, iar în ultimele zile a stabilit record după record, fiind cotat ieri la 4,7142 lei/euro. Taxele suplimentare pe bănci, companii din telecom și energie, cu potențial impact negativ în creșterea economiei, dar și deficitul de cont curent reprezintă motive de îngrijorare în ceea ce privește leul.

Aproximativ 30% dintre liderii de afaceri consideră că ritmul creșterii economice globale va scădea în următoarele 12 luni. Procentul este de aproape 6 ori mai mare față de nivelul de 5% înregistrat anul trecut - un salt record în ceea ce privește pesimismul. Cu toate acestea, nu toate concluziile sunt sumbre: 42% dintre executivi văd în continuare o îmbunătățire a perspectivelor economice, deși procentul este semnificativ mai mic comparativ cu cel de 57% înregistrat în 2018.

Guvernul se împrumută greu la început de an, motivul acestei situații, în care reușește să atragă circa 60% din banii pe care îi caută, la dobânzi în creștere, fiind lipsa de predictibilitate. Statul nu a prezentat încă bugetul pentru anul acesta, astfel că nici deficitul bugetar și planul de împrumuturi pentru întreg anul, însă a introdus taxe speciale asupra băncilor, companiilor din telecom și energie. Băncile, principalii creditori ai Guvernului, așteaptă mai multă claritate, inclusiv să vadă dacă statul va aplica taxa și pe portofoliile de titluri de stat pe care le dețin.

Ministerul Finanțelor va avea o primă jumătate de an mai complicată în 2019, în contextul în care un număr important de plăti foarte mari către bănci, fonduri de pensii și alți investitori sunt concentrate în primele șase luni din acest an. Astfel, în ianuarie-iunie Finanțele trebuie să plătească băncilor în jur de 30 miliarde de lei, inclusiv aproape 1 miliard de euro în ianuarie. Trebuie menționat că statul pentru a plăti o datorie veche împrumută din nou bani, în general cam tot de la cei cărora trebuie să le achite. Acest proces de amânare repetată a plății datoriei se numește rostogolire sau refinanțare și este o practică obisnuită pentru multe state.

Ratele ROBOR la 3 și 6 luni, în funcție de care variază dobânzile la cele mai multe dintre creditele în lei, se vor situa peste nivelul de 3% în cea mai mare parte a acestui an, chiar dacă în ultimele luni lichiditatea din sectorul bancar, alimentată de cheltuielile mai mari de la bugetul statului, a tras în jos cei doi indicatori, potrivit analiștilor UniCredit. Surplusul de lichiditate, care favorizează niveluri mai reduse ale ROBOR, ar urma să persiste în primele două luni ale acestui an.

Autoritățile analizează în prezent structura parcului auto, încadrând toate autovehiculele în funcție de mai multe criterii, respectiv emisia de carbon, norma de poluare, capacitatea cilindrică și vechimea, dar nu au definitivat încă formula de calcul al valorii taxei, potrivit datelor Profit.ro. Totodată, autoritățile nu au ajuns încă la o decizie în privința mașinilor românilor înmatriculate în Bulgaria și care circulă în țară.

Ministerul Finanțelor a împrumutat azi, prin vânzarea de titluri de stat, 398 milioane de lei, la dobândă în creștere semnificativă, suma fiind mai puțin de jumătate față de cele 900 de milioane de lei, cât a anunțat statul că vrea să atragă de la bănci și investitori prin cele două licitații derulate azi. Investitorii sunt reticenți din cauza incertitudinilor privind măsurile fiscale adoptate de Guvern, cum ar fi taxa pe active bancare sau taxele pe afaceri în domenii ca telecom și energie, dar și din cauza modului în care acestea ar putea afecta evoluția economiei în acest an.

Inspectorul antifraudă desemnat cu efectuarea controlului va trebui să înmâneze contribuabilului/plătitorului un aviz de control care să cuprindă temeiul juridic și obiectul controlului antifraudă, potrivit unui proiect de ordonanță de guvern obținut de Profit.ro. Proiectul aduce un număr important de modificări în ce privește procedura fiscală, dar și alte prevederi, cum ar fi majorarea termenului de valabilitate al certificatelor de atestare fiscală eliberate de organele fiscale locale de la 30 de zile la 90 de zile.

ANAF va iniția acțiuni de dizolvare a tuturor societăților care vor fi înscrise doi ani consecutiv pe o listă a Ministerului Finanțelor cu societăți al căror activ net s-a diminuat la mai puțin de jumătate din capitalul social subscris, potrivit unui proiect de ordonanță pregătit de Ministerul Finanțelor și obținut de Profit.ro. În prezent, orice parte interesată, inclusiv autoritățile fiscale, poate solicita dizolvarea acestor societăți, dar în practică nu se întamplă.