Autori

Un amendament pregătit de Coaliția de guvernare, PSD și PNL, la legea cu modificări fiscale ar urma să interzică operațiunile de plată și încasare în numerar reprezentând împrumuturi între persoane fizice în calitate de asociați / acționari / administratori / persoane fizice/alți creditori (exclusiv creditorii instituționali) și persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică.

Parlamentari PSD vor să modifice proiectul de lege privind măsurile fiscale cu o prevedere care elimină obligativitatea de a cotiza la Pilonul II de pensii. Angajații ar urma să completeze o cerere în scris, care să fie depusă până la finele lunii martie 2024, prin care să precizeze dacă mai vor sau nu să cotizeze.

Guvernul a adoptat astăzi un proiect de lege cu ample măsuri fiscale, precum și de reducere a cheltuielilor în sectorul public și de disciplină financiară. Printre acestea, se numără introducerea impozitului de cel puțin 1% din cifra de afaceri, dacă acesta depășește 16% impozit pe profit, într-o formă mai dură pentru bănci, creșterea impozitării pentru unele microîntreprinderi, majorări de TVA, creșterea poverii fiscale pe activități independente, introducerea unei accize pe băuturi cu conținut ridicat de zahăr și majorarea mai repede a accizelor la tutun și alcool. De asemenea, proeictul vizează reduceri de cheltuieli în sectorul public, prin desființarea de posturi vacante, posturi de șef birou.

Ministerul Justiției a emis un aviz cu zeci de pagini de obervații la proiectul de lege cu măsuri fiscale și de reducere a cheltuielilor, publicat de către Ministerul Finanțelor. Astfel, în documentul obținut de Profit.ro, printre observații, Justiția notează că ar fi nevoie de un aviz al CSAT pe desființarea unor posturi din sectorul bugetar, dar și că impozitarea băncilor concomitent pe cifra de afaceri și pe profit ar putea încălca Constituția. De asemenea, o altă problemă ar fi limitarea la cel mult 1.500 de lei a sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare. Aplicarea acestuia și magistraților ar avea impact asupra principiilor privind independența justiției, întrucât ar afecta securitatea financiară a magistraților.

Guvernul intenționează să scoată sumele colectate ca accize din cifra de afaceri (CA) și să majoreze TVA de la 5% la 9% pentru concerte și spectacole, dar și să adopte o serie de modificări ale proiectului cu măsuri fiscale și de restructurare în ce privește autoritățile locale, au declarat surse guvernamentale pentru Profit.ro. De asemenea, Guvernul a renunțat la intenția de a permite acordarea în numerar a bonurilor de masă, dar va veni cu o ordonanță care va limita comisioanele percepute de emitenții de tichete.

După ce ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat decizia Gvernului de a permite acordarea tichetelor de masă sub formă de bani, acum Executivul, în urma unei întâlniri între premierul Ciolacu și ministrul Boloș, a stabilit că tichetele vor fi acordate în forma actuală, fără opțiunea de numerar. Comisioanele percepute însă de firmele care emit și gestionează tichetele vor fi reduse, o condiție solicitată anterior de premierul Ciolacu.

Cele aproximativ 200 de companii din subordinea Guvernului au distribuit pentru anul trecut angajatilor 195,4 milioane de lei ca participare la profit, conform datelor analizate de Profit.ro. Cele mai mari sume au fost acordate de companiile din sectorul energetic, unde și rezultatele sunt semnificative, dar și de societăți precum Romsilva sau Registrul Auto Român (RAR). Cheltuiala salarială pe angajat a fost la aceste companii în medie de aproape 8.200 de lei pe lună anul trecut.

Ministerul Finanțeor a reluat procedura pentru selecția a cinci membri în conducerea Băncii de Investiții și Dezvoltare, aceștia urmând să se alăture celor cinci membri deja selectați pentru Consiliul de supraveghere și Directorat.

Antifrauda a pornit o campanie de controale la nivel național împreună cu Inspecția Muncii, după proiectul pilot derulat anul trecut în București-Ilfov, urmând ca verificări să aibă loc la novel local în fiecare județ, a transmis Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) la solicitarea Profit.ro. Campania vizează prioritar munca nefiscalizată prin intermediul platformelor de transport alternativ, cum sunt Uber și Bolt, dar și activitățile de curierat la cerere cu produse alimentare în special, prin intermediul aplicațiilor mobile, cum sunt Tazz și Glovo, dar și din alte domenii, cum ar fi cel al firmelor de pază. Doar la firmele care lucrează cu aplicațiile de transport alternativ, analiza de risc derulată de Antifraudă indică zeci de mii de șoferi cu muncă nefiscalizată.

O parte dintre marile companii vor plăti impozit pe impozit, potrivit prevederilor din proiectul de lege cu modificări fiscale, publicat recent de către Ministerul Finanțelor. Astfel, la calculul cifrei de afaceri asupra căreia se va aplica impozitul de 1%, de achitat în cazul în care acesta este mai mare decât impozitul de 16% pe profit, nu se exclud sumele colectate de companii ca accize și pe care trebuie să le vireze la bugetul statului. Cum accizele sunt impozite indirecte pe consum, dacă Guvernul aplică impozitul de 1% și la accize, ar însemna în fapt impozitarea impozitelor în scopul acoperirii găurilor la bugetul statului.