Autori

Guvernul a împrumutat astăzi 3,25 miliarde de euro prin două emisiuni de eurobonduri, pe 5 și 10 ani. O ieșire pe extern era așteptată, însă nu înainte de rectificarea bugetară, în condițiile în care Ministerul Finanțelor mai avea încă spațiu în planul pentru împrumuturi externe din acest an, în timp ce 1 miliard de euro din componenta de împrumut a PNRR, din cele 2 luate în calcul pentru 2023, ar putea întârzia, iar deficitul bugetar va fi, probabil, peste nivelul anticipat la început de an, de 4,4%.

România a ieșit să se împrumute astăzi de pe piețele internaționale prin vânzarea de obligațiuni în euro pe 5 și 10 ani, relevă date analizate de Profit.ro. O ieșire pe piețele externe era de așteptat, în condițiile în care Ministerul Finanțelor mai are încă spațiu în planul pentru împrumuturi externe din acest an, în timp ce 1 miliard de euro din componenta de împrumut a PNRR, din cele 2 luate în calcul pentru 2023, ar putea întârzia, iar deficitul bugetar va fi, probabil, peste nivelul anticipat la început de an, de 4,4%.

Restul schimbărilor anunțate anterior de Profit.ro rămân valabile

Ministerul Finanțelor a renunțat la intenția de a impozita, cu 10%, veniturile din dobânzile la titlurile de stat, potrivit informațiilor Profit.ro. Impozitarea acestor venituri a apărut în cel mai recent draft cu măsuri fiscale pregătit de către Finanțe, informație prezentată duminică seara de către Profit.ro. Finanțele au renunțat la această posibilă măsură în contextul în care avea încă în derulare o analiză privind impactul noului impozit asupra programelor de împrumut de la populație, Fidelis și Tezaur.

Guvernul a ajuns cu împrumuturile, pentru primele opt luni din an, la 133,5 miliarde de lei (27 miliarde de euro), după ce în august a mai împrumutat 9,9 miliarde de lei, inclusiv 3,78 miliarde de lei de la populație. Din această sumă totală, 13 miliarde de lei sunt finanțări luate de stat cu termene de plată tot în cursul acestui an, inclusiv prin vânzarea în luna iulie de titluri în valoare de 8 miliarde de lei cu maturitate de numai două luni.

Noul pachet de schimbări în domeniul fiscal va aduce și o taxare suplimentară pentru sectorul bancar, unde taxa pe cifra de afaceri pregătită pentru companiile mari, cu afaceri de peste 50 de milioane de euro, s-ar putea aplica într-o formă semnificativ mai aspră. În timp ce una dintre variantele analizate de autorități este ca băncile să plătească impozitul pe profit de 16%, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri (calculată diferit pentru sectorul bancar), o variantă mai dură este ca băncile să achite 16% impozit pe profit la care să se adauge 1% din cifra de afaceri, a declarat, pentru Profit.ro, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.

Guvernul a renunțat la intenția de a înjumătăți cotele de impunere asupra câștigurilor la bursă, din transferul titlurilor de valoare, a transmis pentru Profit.ro ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.

Guvernul are în continuare în discuție pachetul de schimbări fiscale, aflat în pregătire, introducerea unei cote de taxare de 1% pe afacerile companiilor mari, dar lucrează și la un impozit special, în contextul profiturilor mari din sectoreul bancar, similar cu cele practicate în țări precum Italia sau Ungaria, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. El a precizat, referitor la impozitul pe venituri din dobânzi la titluri de stat, din pachetul de măsuri prezentate anterior de Profit.ro, că acesta se va aplica doar pentru titluri nou emise.

Cel mai recent draft cu măsuri fiscale pregătit de către Ministerul Finanțelor, analizat de Profit.ro. aduce mai multe modificări, inclusiv unele care nu au fost prezentate anterior în spațiul public.

Planul de bani luați suplimentar de la firme în urma inspecțiilor fiscale derulate de inspectorii ANAF nu este un mit. Potrivit documentului obținut și prezentat mai jos de Profit.ro, un inspector are ținte de atins nu doar în ce privește numărul de controale, un indicator care poate fi considerat rezonabil, ci și în privința sumelor pe care trebuie să le pună suplimentar în spinarea firmelor în urma acestor controale. În cazul în care inspectorul nu a stabilit firmelor sume suplimentare suficiente încât să-și facă planul, pică evaluarea pe care i-o fac șefii.