Autori

Costurile de împrumut ale României au crescut din nou semnificativ luni, continuând tendința din ultima săptămână, în condițiile derapajului fiscal și al rezultatului surprinzător de la alegerile prezidențiale. Finanțele nu au reușit să ia 600 de milioane de lei de la bănci, din cauza dobânzilor prea ridicate.

Randamentele cerute de investitori la împrumuturile pe 10 ani ale statului au continuat să crească vertiginos în ultima zi de dinaintea primului tur al alegerilor prezidențiale, la aproape 7,3% pe an, cel mai ridicat nivel de după aprilie 2023.

Ministerul Finanțelor a luat din piață 500 de milioane de lei la un randament de 7,15%, în creștere abruptă față de precedentele împrumuturi la 10 ani. Cererea investitorilor a fost scăzută, iar la o emisiune simultană pe termen scurt prospectul nu a fost acoperit nici pe jumătate. O licitație fusese anulată luni din cauza dobânzilor mari cerute de investitori.

Sistemul bancar a încheiat din nou primele 9 luni din an cu un profit record, în creștere cu circa 11% față de perioada similară a anului trecut. Trimestrul al treilea a fost deosebit de bun, cu o accelerare atât a profitului trimestriale cât și a profitabilității.

Banca Națională a României insistă tot mai mult asupra presiunii puse de creșterea accelerată a salariilor pe inflație. Creșterea veniturilor a dus și la accelerarea consumului, care a debalansat comerțul extern și a dus la căscarea deficitului de cont curent, considerat de bancă o „vulnerabilitate majoră”. Noua conducere a BNR se apleacă mai puțin asupra sursei deficitului extern, adică deficitul bugetar. Pentru anul viitor așteaptă o accelerare moderată a creșterii economice, după un 2024 slab, bazată în primul rând pe consum.

Randamentele la titlurile de stat românești au crescut abrupt în ultimele zile, pe fondul deteriorării situației fiscale, în contextul alegerilor care vor da noul președinte și noul guvern. România a ajuns să se împrumute cel mai scump din regiune, depășind Ungaria. Analiștii se așteaptă la măsuri de reducere a deficitului bugetar pentru anul viitor.

OUG 50, o istorie cu scandal. Până în 2010, băncile din România acordau credite cu dobânzi variabile stabilite în general în funcție de „politica băncii”.

Transfond și Asociația Română a Băncilor au lansat oficial sistemul de plăți autohton RoPay și își propun adoptarea rapidă a acestuia în rândul băncilor, persoanelor fizice și firmelor românești. Cu RoPay, clienții băncilor vor putea transfera bani aproape instant prin intermediul telefonului mobil, atât prin NFC, cât și prin cod QR, printre altele. Pentru moment, sistemul este disponibil pentru plățile între persoane, în proximitate.

Economiștii Băncii Comerciale Române au redus sever, de la 1,9% la 0,8% prognoza privind creșterea economică a României în acest an, ca urmare a datelor (din nou) dezamăgitoare publicate azi de Statistică pentru trimestrul al treilea. ING Bank estimează că economia ar putea crește cu doar 1% în acest an, sub prognoza „optimistă” a băncii, pe care însă o menține în așteptarea altor detalii.

Banca Comercială Română a câștigat, în faza de fond, procesul cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, care a acuzat banca, alături de alte 18, că a înșelat clienții atunci când le-a acordat credite în rate egale. Băncile au câștigat până acum 13 procese și au pierdut unul.