Costurile de împrumut ale României au crescut din nou semnificativ luni, continuând tendința din ultima săptămână, în condițiile derapajului fiscal și al rezultatului surprinzător de la alegerile prezidențiale. Finanțele nu au reușit să ia 600 de milioane de lei de la bănci, din cauza dobânzilor prea ridicate.
Randamentele cerute de investitori la împrumuturile pe 10 ani ale statului au continuat să crească vertiginos în ultima zi de dinaintea primului tur al alegerilor prezidențiale, la aproape 7,3% pe an, cel mai ridicat nivel de după aprilie 2023.
Ministerul Finanțelor a luat din piață 500 de milioane de lei la un randament de 7,15%, în creștere abruptă față de precedentele împrumuturi la 10 ani. Cererea investitorilor a fost scăzută, iar la o emisiune simultană pe termen scurt prospectul nu a fost acoperit nici pe jumătate. O licitație fusese anulată luni din cauza dobânzilor mari cerute de investitori.
Sistemul bancar a încheiat din nou primele 9 luni din an cu un profit record, în creștere cu circa 11% față de perioada similară a anului trecut. Trimestrul al treilea a fost deosebit de bun, cu o accelerare atât a profitului trimestriale cât și a profitabilității.
Banca Națională a României insistă tot mai mult asupra presiunii puse de creșterea accelerată a salariilor pe inflație. Creșterea veniturilor a dus și la accelerarea consumului, care a debalansat comerțul extern și a dus la căscarea deficitului de cont curent, considerat de bancă o „vulnerabilitate majoră”. Noua conducere a BNR se apleacă mai puțin asupra sursei deficitului extern, adică deficitul bugetar. Pentru anul viitor așteaptă o accelerare moderată a creșterii economice, după un 2024 slab, bazată în primul rând pe consum.