Autori

O cercetare de piață arată diferențe importante de percepție cu privire la beneficiile de după aderarea la Uniunea Europeană. Deși creșterea economiei și a veniturilor reale e incontestabilă, doar 4 din 10 români din populația comercială crede că viața în România e mai bună decât era înainte de 2007. În schimb, în cincimea de populație cu cele mai mari venituri, (în care au intrat recent tot mai mulți bugetari) viața se vede mult mai bine, fiind similară din punct de vedere financiar cu a mediei europene. Românii sunt în general optimiști cu privire la viitor, deși creșterea economică e de așteptat să încetinească.

Banca Comercială Română (BCR) lansează un program de beneficii personalizate, pe niveluri, în care oferă clienților reduceri de comisioane la produsele de tranzacționare și dobânzi mai mici la credite, respectiv dobânzi mai mari la produsele de economisire.

Guvernul este în „direcția bună” după ce a oprit majorarea salariilor și pensiilor prin ordonanța trenuleț de la finele anului trecut, fără de care deficitul bugetar s-ar fi dus, „ușurel” spre 10% din PIB și a adoptat noul proiect de buget, cu un deficit de 7%, crede guvernatorul BNR. Isărescu spune că o analiză a felului în care merge bugetul și a eventualelor măsuri suplimentare ar trebui luată până în vară.

Guvernatorul BNR minimizează impactul unui euro de 5 lei și spune că un asemenea nivel ar însemna o depreciere de mai puțin de 1%. Pe de altă parte, Isărescu că în momentul de față nu este cazul unei creșteri a euro ca urmare a numeroaselor „tensiuni” existente, motiv pentru care banca centrală nu discută reducerea dobânzilor. O flexibilitate mai mare ar putea veni după relaxarea situației politice interne, spune Isărescu. BNR este deja pregătită pentru eventuale ieșiri masive de capital după alegerile prezidențiale

Banca Națională a României a revizuit de la 3,5% la 3,8% prognoza privind rata inflației la finele acestui an, pe fondul unor scumpiri neanticipate ale unor componente din coșul de consum și a unei evoluții mai nefavorabile a inflației de bază. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că România nu mai are cea mai mare inflație din UE, dar dobânzile au rămas ridicate ca urmare a situației politice interne și a deficitelor gemene. Pe de altă parte, economia intră într-o perioadă de deficit de cerere, ca urmare a măsurilor fiscale recente, ceea ce ar trebui să ajute inflația.

Banca Națională a României a menținut neschimbate dobânzile în ședința de politică monetară, în linie cu așteptările analiștilor. BNR se așteaptă ca inflația să se mențină mai ridicată decât în proiecția anterioară. Politica fiscală este menționată de banca centrală între sursele de incertitudini, alături de dinamica salariilor, prețurile la energie și alimente sau incertitudinile externe.

Rata anuală a inflației a coborât de la 5,1% la 5% în ianuarie. Inflația lunară a accelerat însă, pe fondul scumpirii unor alimente și mai ales a gazelor, combustibililor și a unor servicii.

Creșterea economică a României a fost de doar 0,9% anul trecut, mult sub estimările inițiale, arată datele semnal de la Statistică.

Banca Națională a României este așteptată de analiști să mențină dobânzile la nivelurile curente, pe fondul îngrijorărilor legate de inflație și incertitudinile fiscale.

Soluționarea alternativă a litigiilor bancare a avut cel mai bun an de la introducerea acestui sistem în 2016, cu aproape 1.000 de negocieri încheiate cu succes între bănci și consumatori.