Autori

Analiștii UniCredit Bank consideră că noul guvern român a făcut un viraj anti-european prin programul economic. Mai mult, potențialele taxe sectoriale, cum ar fi cele pe în comerț și bănci, precum și limitarea marjelor comercianților la alimente sunt măsuri copiate de la guvernul Orban și ar putea avea efecte adverse precum în Ungaria: creșterea altor prețuri și penurie.

Ratele medii ale ROBOR la 3 și 6 luni au scăzut din nou substanțial în trimestrul al doilea și s-au apropiat de media dobânzilor la tranzacțiile interbancare. Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care se va aplica din octombrie, a stagnat pentru al treilea trimestru consecutiv, fiind blocat de dobânzile BNR. De la 1 iulie, IRCC va fi actualizat în contracte la o valoare într-o foarte ușoară scădere.

Încrederea managerilor în economie a crescut în iunie, după trei luni consecutive de scădere. În industrie și servicii s-au îmbunătățit perspectivele, în timp ce evaluările sunt mai rele pentru retail și servicii. Pentru trimestrul al doilea însă datele arată o scădere a încrederii față de precedentul, un posibil semn de contracție economică.

Banca Transilvania, cea mai mare din țară, a pierdut cotă de piață pentru prima oară după foarte mulți ani.

Banca Națională a României a înregistrat un profit în scădere cu 46% la 1,08 miliarde de lei. Banca și-a dublat venitul operațional net, însă înregistrat cheltuieli mari de șapte ori cu reevaluarea plasamentelor în titluri în valută, pe fondul creșterii randamentelor la nivel internațional și a scăderii prețurilor titlurilor cu venit fix.

Fostul președinte executiv al UniCredit România, care ar fi urmat să preia o poziție în cadrul grupului italian, va ajunge la Banca Națională a României.

Încrederea analiștilor CFA în perspectivele economice ale României a crescut în mai față de aprilie pe fondul îmbunătățirii componentei de anticipații. Analiștii văd o inflație în scădere, dar și o creștere economică mai mică decât anul trecut, în timp ce peste o treime văd și o scădere a prețurilor imobiliarelor.

Creditul neguvernamental a crescut cu 0,7% în mai față de aprilie, dinamică generată mai ales de deprecierea leului (ceea ce a mărit stocul de împrumuturi în valută exprimat în monedă națională). Dinamica anuală a continuat însă să scadă, inclusiv în termeni reali. Masa monetară a crescut pentru a patra lună la rând și chiar a accelerat la cel mai ridicat ritm din ultimul an, pe fondul creșterii depozitelor la termen.

Finanțările nou acordate de bănci continuă să scadă atât în termeni nominali cât mai ales în termeni reali, pe fondul creșterii dobânzilor. Creditarea populației este în recul puternic și soldul de împrumuturi este în stagnare față de anul trecut, deși inflația este de două cifre. Interesul firmelor pentru creditele în lei e în continuare scăzut, dar se răcește și cel pentru împrumuturi în euro, care a fost principalul motor al creditării în ultimele luni. În mod curios, firmele au devenit mai interesate de împrumuturile în dolari americani, deși acestea sunt aproape la fel de scumpe ca cele în lei.

Băncile vor fi obligate, potrivit noilor reglementări pregătite, să furnizeze soluții de refinanțare și restructurare clienților aflați în dificultate (cum ar fi amânările la plată, reducerea dobânzii sau a soldului, printre altele) indiferent dacă aceștia au credite ipotecare sau de consum, relevă datele analizate de Profit.ro.