Autori

Deficitul de lichiditate al sistemului bancar în raport cu BNR s-a diminuat cu mai bine de o treime la 7,4 miliarde de lei în septembrie, evoluție ce a corespuns cu reducerea dobânzilor interbancare. Este cel mai redus sold al deficitului de la începutul războiului din Ucraina și de la propulsarea inflației la un nivel de două cifre.

Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în august și deficitul pe primele 8 luni este deja peste nivelul înregistrat pe întreg anul 2021, însă viteza cu care deficitul de cont curent se adâncește a scăzut pentru a patra lună la rând. Investițiile străine au continuat să crească și sunt cu aproape jumătate peste nivelul de anul trecut și la ritmul actual ar putea depăși recordul nominal stabilit în 2008. Crește și datoria externă, mai ales în sectorul privat, pe fondul creditelor comerciale mai mari.

Randamentele plătite investitorilor pentru datoria publică au ajuns aproape de maximele anului în Europa Centrală și de Est, fiind atinse chiar noi recorduri în Polonia și Ungaria. În România, Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni la 9,22% pe an, al doilea cel mai ridicat nivel de dobândă din ultimii 12 ani.

Băncile din România au primit 7.872 de solicitări pentru suspendarea obligațiilor de plată a ratelor până la finele lunii august 2022, în conformitate cu prevederile Ordonanței 90/2022 care instituie un nou moratoriu public. Spre comparație, în timpul moratoriului din timpul pandemiei COVID-19 au fost suspendate ratele pentru circa 700.000 de clienți. Un număr considerabil de debitori persoane fizice au schimbat indicele de referință din contracte.

Inflația și-a continuat neabătută creșterea în septembrie și a încheiat trimestrul al treilea din nou peste prognoza băncii centrale. Produsele alimentare s-au scumpit în prima lună de toamnă, mai ales zahărul, untul și brânza, dar au venit și noi creșteri de prețuri, de peste 7%, la curentul electric.

Economistul șef al ING Bank România spune că principala preocupare trebuie să fie în perioada următoare pentru evoluția economiei, mai ales în contextul în care iarna se anunță foarte grea din cauza potențialelor probleme energetice și în condițiile în care prețurile mari deja închid consumatorii intensivi din industrie. ”Pentru noi este esențial ca economia zonei euro să nu se contracte prea mult și să nu dureze prea mult”, spune Valentin Tătaru. Inflația ar urma să mai crească pe final de an, și după ce se întrevede o scădere BNR ar putea lăsa cursul să crească. Dobânzile urmează să mai crească și ele, și se va vedea în IRCC peste jumătate de an.

Randamentele plătite de stat pentru finanțarea datoriei au crescut pe toate scadențele în octombrie și au ajuns la 8,6% la scadența pe 10 ani, cel mai ridicat nivel al toamnei și nu departe de maximele anului. Ministerul Finanțelor se ferește să plătească dobânzile ridicate și a închis fără succes o licitație pentru titluri cu scadența în 2036. Mai rău decât România o duce Ungaria la acest capitol, însă analiștii cred că situația s-ar putea îmbunătăți anul viitor.

Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la BBB- cu perspectivă negativă, ultima treaptă recomandată investițiilor. Agenția subliniază riscurile care vin din plan extern, dar atrage atenția și la vulnerabilitățile structurale ale României, cum sunt cele legate de situația bugetară și de dezechilibrul contului curent.

Banca Națională a României a surprins piața cu ultima decizie de politică monetară și a revizuit din nou în sus estimarea privind inflația. Analiștii se așteaptă acum la dobânzi mai mari de la banca centrală, care se vor transpune în piață în creditele acordate populației și firmelor.

Banca Națională a României a majorat dobânda cheie la 6,25%, de la 5,50%, peste așteptările analiștilor.