Autori

Ordonanța de Urgență 27 dată în primăvara acestui an a pus unii consumatori de energie electrică să plătească, timp de câteva luni, un preț pe kilowatt oră mai mare decât aveau stipulat în contractele încheiate cu furnizorii lor. Banii plătiți în plus ar putea fi recuperați doar dacă aceștia au avut un consum mai mic decât cel estimat și abia anul viitor.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare acordă un împrumut de 25 de milioane de euro Băncii Transilvania, sumă ce urmează a fi folosită pentru sprijinirea financiară a companiilor afectate de războiul din Ucraina.

Băncile au accelerat competiția pentru economisirile populației și firmelor în iulie, ducând dobânzile la depozite la cel mai ridicat nivel din ultimii 9 ani. Au crescut, însă, și dobânzile la credite, în condițiile în care indicatorul de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) a fost actualizat la un nivel mai ridicat. Atât ratele de dobândă la credite cât și cele la depozite rămân adânc în teritoriu real-negativ ca urmare a inflației de 15% pe an.

Banca Transilvania (doar banca) a încheiat primele 6 luni cu un profit net de 907 milioane de lei (relativ constant în raport cu aceeași perioadă din 2021), veniturile nete din dobânzi crescând cu 25%, la 1,69 miliarde de lei, în timp ce Banca Comercială Română, a doua cea mai mare bancă din piață după BT, a înregistrat un profit în creștere cu circa jumătate, la 974 de milioane de lei (doar la nivelul băncii), veniturile nete din dobânzi urcând cu aproape 13%, la 1,29 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor a început săptămâna cu o emisiune de obligațiuni de peste 300 de milioane de lei. Randamentele și-au reluat creșterea, în ton cu evoluția regională, și au depășit din nou pragul de 8% pentru scadențele mai lungi. Doar Ungaria plătește dobânzi mai mari decât România.

Deficitul de cont curent s-a adâncit cu 71% la jumătatea anului comparativ cu aceeași perioadă din 2021 până la 12,3 miliarde de euro, în condițiile creșterii puternice a deficitului comercial și a ieșirilor nete mai mari de fonduri primare. Vestea bună este că investițiile străine directe au continuat să crească, însă acestea finanțează doar în proporție de o treime deficitul de cont curent, față de jumătate anul trecut.

Obligațiunile în lei au înregistrat joi o nouă scădere importantă a randamentelor. Ministerul Finanțelor a emis datorie pe 7 ani pe o cerere puternică și la o dobândă cu peste jumătate de punct procentual mai mică decât în urmă cu o săptămână.

Inflația pare să fie atins un platou în iulie, care urmează să fie ținut până la începutul toamnei, când ca începe o perioadă de dezinflație ce ar trebui să țină până în 2023, arată analiștii bancari. Banca centrală se va folosi de pretextul trecerii de vârf pentru a majora mai puțin rata cheie, după cum a sugerat și guvernatorul Isărescu în conferință de presă.

Rata anuală a inflației și-a întrerupt creșterea în iulie, după 8 luni de majorare continuă, coborând față de iunie de la 15,1% la 15%. Față de iunie prețurile au crescut cu 0,9%, remarcându-se o scumpire mai ales a gazelor, curentului, uleiului, untului și biletelor de tren și avion, în timp de combustibilii, fructele și legumele proaspete s-au ieftinit. BNR prognozează o plafonare a inflației până în septembrie și apoi o scădere graduală pe parcursul anului viitor.

Banca Națională a României se așteaptă la mai multe trimestre de scădere economică și la creșterea inflației în cazul în care Rusia oprește exporturile de bunuri energetice către țările europene. Petrolul și gazele naturale ar urma să se scumpească drastic, ultimele urmând să fie raționalizate.