Autori

Economiștii așteaptă ca Banca Națională a României să majoreze dobânda cheie la ședința de politică monetară de miercuri la 6% pe an. Banca centrală ar urma să reducă astfel pasul de majorare a dobânzilor cu speranța că inflația va scădea în perioada următoare după vârful din vară, în timp ce economia ar urma să încetinească substanțial pe fondul creșterii prețurilor la energie.

Ultima lună de vară a adus noi creșteri generalizate ale dobânzilor, pe fondul întăririi politicii monetare a băncii centrale și a creșterii inflației. Deficitul de lichiditate a împins băncile să plătească mai mult pentru finanțarea de la populație și firme, până la o medie de aproape 7% (cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani), în timp ce dobânzile la credite au fost majorate într-un ritm și mai accelerat – rata pentru împrumuturile noi ale companiilor se apropie de 10%, în timp ce populația plătește cele mai mari dobânzi pentru creditele ipotecare și de consum de după 2013.

Băncile vor aplica în contractele de credit în lei cu dobândă variabilă încheiate cu consumatorii valorile actualizate ale IRCC de la 1 octombrie. De la începutul anului viitor vor urma noi creșteri și mai ample ale ratelor lunare. Diferența dintre ROBOR la 3 luni și IRCC ajunge la 2 puncte procentuale.

Indicatorii de încredere măsurați de Comisia Europeană au crescut în România în septembrie, evoluție divergentă față de cea de la nivel european, unde au scăzut pentru a șaptea lună consecutiv. Analiștii se așteaptă la o stagnare a economiei românești în trimestrul al patrulea, după o contracție în trimestrul al treilea, în timp ce la nivel european este anticipată o prelungire a stagflației.

Banca Națională a Ungariei a majorat cu 1,25 puncte procentuale dobânda cheie până la 13% pe an, nivel peste așteptările analiștilor. Ungaria se confruntă cu o inflație ridicată și presiuni pe cursul de schimb, astfel că a ajuns la cele mai ridicate dobânzi din regiune. Banca centrală semnalizează că a încheiat ciclul de creștere a dobânzii de referință.

Ministerul Finanțelor nu a reușit să împrumute nimic din cele 300 de milioane de lei programate la licitația de titluri de stat de la începutul acestei săptămâni, ca urmare a cererii reduse și a creșterii randamentelor. Piețele emergente s-au confruntat cu noi deprecieri ale activelor ca urmare a escaladării războiului din Ucraina și a întăririi politicii monetare a Fed. Mai mult, chiar și piețe centrale de prim rang, precum cea a Marii Britanii, se confruntă cu ieșiri de capitaluri, lira sterlină ajungând la un minim istoric față de dolar.

Soldul creditului privat a crescut în august cu cel mai redus ritm de la criza COVID-19, o încetinire notabilă de dinamică fiind mai ales în cazul împrumuturilor acordate companiilor nefinanciare. Masa monetară a continuată să-și încetinească dinamica, pe fondul scăderii depozitelor overnight și, neuzual pentru o lună de vacanță, a reducerii numerarului în circulație. Evoluția din august ar putea fi una conjuncturală sau ar putea fi un prim efect concret al creșterii dobânzilor la lei.

Randamentele la care se împrumută România în monedă națională au crescut pe toate scadențele după decizia Rezervei Federale a SUA de a majora rata cheie. Ministerul Finanțelor a avut o licitație de titluri de stat slabă, cu o cerere mică din partea investitorilor.

Primele seme ale creșterii economisirii în lei s-au văzut în această vară, după majorarea dobânzilor oferite de bănci și pe fondul stabilității cursului de schimb. Ratele cu care sunt remunerate depunerile la termen rămân însă cu mult sub inflație.

Centrul de soluționare alternativă a litigiilor în domeniul bancar (CSALB) a ajuns deja la un număr record de dosare rezolvate în acest an și directorul Liviu Fenoghen spune că asistăm la o tendință în ultimii doi ani prin care dosare de pe rolul instanțelor au fost rezolvate amiabil de către părți prin intermediul Centrului. Mai mult numărul dosarelor în care băncile refuză concilierea a scăzut semnificativ față de anii trecuți.