Mai multe organizații, printre care Centrul pentru Jurnalism Independent, Funky Citizens, Expert Forum, Comunitatea Declic, Factual.ro, MediaSind, precum și câțiva jurnaliști, semnează o petiție în care avertizează Guvernul că este inacceptabilă inițiativa creării unei platforme menite a combate propaganda rusă, identificând markeri ce ar include în sfera dezinformării texte ce semnalează fapte de corupție sau incompetență ale autorităților.
“Pentru că am evaluat greșit această posibilă colaborare și pentru că observăm că, în acest moment, participarea noastră nu ar face decât să amplifice neîncrederea la nivelul societății, vom înceta orice comunicare cu entitățile implicate în această platformă”, a anunțat organizația ActiveWatch.
Un grup de lucru creat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), la care s-a alăturat și Guvernul României, împreună cu CNA și mai multe ONG-uri, pregătește o platformă informatică, ce va scana presa online, dar și bloguri și rețele sociale, pentru a găsi “fake news”, surse de dezinformare și propagandă în contextul conflictului din Ucraina. Echipa de comunicare a Guvernului a cerut departamentelor de relații publice din toate ministerele, într-un mesaj comun transmis pe email (detalii mai jos), să desemneze câte un reprezentant în grupul de lucru și să vină, până vineri, 11 martie, cu observații pe narativele și cuvinte cheie incluse în motoarele de căutare și în parametrii de analiză.
La fel ca la începutul pandemiei, în 2020, românii încearcă să se protejeze de efectele unei crize generate în contextul războiului din Ucraina cumpărând valută cash, pentru a avea o rezervă în caz de urgență. Volumele de vânzări pentru euro au crescut la toate casele de schimb, unde un euro nu mai poate fi cumpărat sub 5 lei, mult peste cursul comunicat de BNR, de 4,9489 lei, iar preocuparea pentru achiziția de valută se vede și în Google Trends, unde în topul căutărilor făcute în România au crescut puternic în ultimele zile, în special în nordul țării, la granița cu Ucraina, cele pentru “curs valutar”. Președintele ARB, Bogdan Neacșu, spune că situația este una de conjunctură și nu există cu adevărat o “criză de euro”.
Blocarea plăților internaționale pentru entități din Rusia, care urmare a restricțiilor Swift, dar și celelalte sancțiuni, crează probleme și pentru companile românești implicate în exporturi și importuri pe relația cu Rusia, probleme care intră și în atenția băncilor locale la care acestea au credite. Sergiu Manea, președintele executiv al BCR, spune că în cazul băncii sale impactul în portofoliul de credite nu depășește un procentaj de o cifră, însă situația actuală ridică îngrijorătorări mai mari în economie legate de afectarea lanțurilor de aprovizionare.