Autori

Rusia a cerut Curții Permanente de Arbitraj (APC) de la Haga să respingă o acțiune inițiată de Ucraina referitoare la stabilirea drepturilor asupra resurselor minerale și pescuitului în apele teritoriale ale Crimeii, peninsulă ucraineană anexată de Rusia în 2014.

Consumatorii casnici și non-casnici de electricitate și gaze naturale care au decis să-și schimbe furnizorul se pot răzgândi în termen de 14 zile de la data transmiterii unei notificări valide către potențialul nou furnizor, precizează un proiect de ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Bogdan Nicolae Badea și-a terminat interimatul și, începând din această săptămână, își începe un mandat de patru ani la conducerea celei mai profitabile companii din România, Hidroelectrica. Badea nu este singurul membru al Directoratului reconfirmat, probabil din lipsă de candidați cu “expunere sindicală și politică”, una din cerințele procedurii de recrutare și selecție.

Reconectarea Unității 2 de la Cernavodă la sistemul național și o producție mare de energie hidro ca urmare a nivelului ridicat al apelor a făcut ca prețul mediu zilnic al energiei electrice cu furnizare în ziua de duminică să atingă minimul ultimului an, 76,69 lei/MWh sau 16,25 euro/MWh.

Chiar dacă procesul legislativ din România este unul inflaționist (fiind adoptate și publicate anual în Monitorul Oficial mii de legi, reglementări, hotărâri, ordine etc), costurile sale, cel puțin cele cu publicarea actelor normative, se vor micșora în perioada următoare în urma deciziei Regiei Autonome Monitorul Oficial de a refuza oferta de prelungire a contractului de furnizare de energie electrică cu fostul său furnizor concurențial, SC Electricom SA, și de a nu semna niciun contract cu vreun furnizor concurențial. Drept urmare, Regia a solicitat Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) preluarea propriilor locuri de consum de către furnizorul de ultimă instanță zonal, Enel Energie Muntenia S.A.

Compania care administrează centrala de la Cernavodă, Nuclearelectrica, a anunțat că lucrările planificate pentru Unitatea 2 au fost finalizate, iar reactorul a fost reconectat la Sistemul Energetic Național. Reconectarea unității și-a făcut simțit efectul și pe pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de OPCOM: prețul mediu zilnic al energiei livrate sâmbătă a scăzut cu 67 de lei/MWh sau 32%.

Trei companii autohtone, cei doi mari furnizori Engie și E.On și proaspăt înființata Valahia Gaz, au fost responsabile în această iarnă pentru 75% din importurile de gaz, care s-au majorat cu 12% față de iarna trecută, în pofida unei vremi favorabile. Surprinzătoare este poziția a doua ocupată de traderul Valahia Gaz, care a reușit performanța de a ocupa în mai puțin de un an de activitate poziția a doua, depășind E.On, companie furnizoare cu peste un milion de clienți și cu o cotă de piață de 35% pe piața reglementată și de 13,4% pe piața concurențială.

Până zilele trecute, se putea spune că liberalii din România erau sublimi, dar lipseau cu desăvârșire. Sau că, cel mult, încăpeau într-un microbuz. Declarația liderului PNL, Ludovic Orban, referitoare la eliminarea scutirii la impozitare a angajaților din IT a renăscut parcă spiritul liberal, cel puțin pe rețelele de socializare. Unii l-au acuzat pe liderul PNL de iliberalism, de socialism chiar, alții l-au apărat, prezentându-l drept ultim apărător al cotei unice.

România ar putea avea nevoie iarna viitoare de importuri de gaze de peste 15 TWh, în condițiile scăderii naturale a producției și a subvenționării consumului prin adoptarea controversatei OUG 114. Numai că principala rută de import, cea ucraineană, s-ar putea închide în cazul în care Gazprom nu se înțelege cu statul ucrainean privind prelungirea actualului acord, care expiră pe 31 decembrie 2019. Autoritățile române susțin că au un plan de rezervă, plan care însă ar putea extinde o eventuală criză a gazelor și pe piața de electricitate. Consumatorii industriali ar putea rămâne la iarnă nu numai fără gaze, ci și fără curent electric.

În timp ce statele din jur fac toate demersurile de a-și asigura alimentarea cu gaze indiferent dacă va fi prelungit acordul de tranzit dintre Gazprom și Naftogaz, autoritățile române, dar și companiile autohtone, ignoră subiectul. Ultimul exemplu: Transgaz recunoaște, într-un răspuns la o solicitare Profit.ro, că “nu a fost efectuată o analiză cu privire la suficiența sau nu a capacităților de transport” pe rutele alternative în eventualitatea în care Gazprom va stopa orice tranzit al gazelor prin Ucraina.Situația din iarna viitoare ar putea deveni una critică, în condițiile în care producția de gaze din România scade cu aproximativ 5% de la an la an, iar importurile din această iarnă au fost cu 12% peste cele de iarna trecută.