Autori

Profitul net al unuia dintre cei doi mari producători de gaze din România, Romgaz, s-a redus în 2018 cu 22% față de anul precedent, în pofida unei cifre de afaceri în creștere cu 9% și a unui volum de gaze extras cu 3,4% mai mare. Principala explicație: creșterea cu 51% a cheltuielilor cu redevența petrolieră și majorarea cu 43% a impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale. Anul trecut, Romgaz și-a majorat importurile de gaze din Rusia cu peste 500%, lucru care s-a reflectat și în costul mărfii vândute.

Dacă anii trecuți ENEL și RCS&RDS ofereau cele mai atractive oferte de furnizare concurențială a energiei electrice, la acest moment, după revenirea la prețuri reglementate pentru clienții casnici ca urmare a OUG 114, singurele oferte concurențiale situate sub prețul reglementat au rămas la două companii, conform datelor analizate de Profit.ro.

În pofida declarațiilor patriotice și a pretențiilor de “independență energetică” ale guvernanților din momentul adoptării Ordonanței de Urgență 114, de pe urma intrării în vigoare a acestui act normativ au de câștigat în principal Gazprom și traderii internaționali de energie electrică. Producătorii interni sunt clar devantajați comparativ cu concurenții lor externi. ANRE va împărți consumatorilor industriali importurile, printre cei obligați să ardă gaze rusești numărându-se și concurenții Gazprom, producătorii autohtoni, Romgaz și OMV Petrom.

Pentru a compensa povara fiscală impusă de plata contribuției de 2% pe cifra de afaceri prin OUG 114, Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) intenționează să permită operatorilor de înmagazinare gaze naturale o rată de rentabilitate de maxim 10%.

Clienții casnici de pe piața concurențială care doresc revenirea pe piața reglementată și-ar putea păstra actualul furnizor concurențial dacă acesta obține statutul de furnizor de ultimă instanță (FUI) opțional, se precizează într-un proiect de ordin ANRE, total opus unui ordin publicat în urmă cu doar câteva zile în Monitorul Oficial.

Peste 51.000 de persoane au participat sâmbătă la o nouă zi de proteste ale “vestelor galbene”. Mașinile de lux au fost de această dată ținta principală a acestora, 12 autovehicule Ferrari, Porsche sau Mercedes fiind incendiate.

Guvernul, ministrul Energiei, Anton Anton, și președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Dumitru Chiriță, au salutat decizia Black Sea Oil&Gas de a adopta decizia finală de investiție în Marea Neagră și au promis “predictibilitate și stabilitate”, făcându-se că nu-nțeleg mesajul companiei, care a cerut practic eliminarea majorărilor de fiscalitate, restricțiilor de tranzacționare și altor reglementări impuse prin legea offshore, OUG 114 și prin legislația secundară ANRE. În caz contrar, CEO-ul BSOG, Marc Beacom, a declarat, pentru Profit.ro, că nu exclude posibilitatea unei acțiuni judiciare împotriva statului român.

Principalele partide de opoziție parlamentare, USR și PNL, au anunțat că solicită instituirea unei comisii de anchetă parlamentară privind rectificarea bugetară pozitivă efectuată în noiembrie 2018 de actualul guvern PSD.

Încălzirea vremii din Europa, inclusiv România, cu efect direct asupra producției hidro, se simte și pe piața spot a electricității, unde prețul mediu zilnic al unui MWh a atins sâmbătă minimul acestui an, de 179 lei. Un preț mai redus a fost înregistrat pe piața pentru ziua următoare pe 25 decembrie 2018, când energia electrică se tranzacționa cu 147 lei/MWh.

Construcția controversatului gazoduct Nord Stream 2 a primit undă verde vineri seară în urma unui acord franco-german care prevede revizuirea Directivei privind Gazele Naturale, în sensul în care interconectarea infrastructurii de transport gaze cu statele terțe va fi supusă legislației europene și supervizată de statul membru UE în care gazoductele intră pe teritoriul Uniunii. Cu alte cuvinte, Nord Stream 2 va funcționa după legislația europeană, responsabilă cu aplicarea acesteia urmând a fi Germania.