Autori

Deciziile de taxare preconizate de Guvern pentru sectorul bancar și cel energetic au precipitat unul dintre cele mai mare picaje de pe bursa românească. Într-o singură zi, toate câștigurile din acest an s-au evaporat într-unul din cele mai violente episoade de vânzări din istoria de peste 20 de ani a bursei moderne. Nu mai puțin de 19 acțiuni au avut scăderi mai mari de 7%. Valoarea participațiilor statului în cele 7 importante companii energetice listate a scăzut cu circa 2 miliarde de lei. Acțiunile Erste și Raiffeisen s-au prăbușit în regiune. În piață există temeri legate de potențiale efecte de domino în economie și o stare de neliniște adusă de necunoscut. Mesaj clar al oamenilor de afaceri: "STOP! Blocați economia!"

Valoarea participațiilor statului român în cele șapte importante companii energetice listate la BVB a scăzut într-o singură zi, cu aproximativ 2 miliarde de lei, ca efect al măsurilor fiscale anunțate de Guvern. Acțiunile Erste și Raiffeisen s-au prăbușit pe bursele din regiune.

Adoptarea proiectul ordonanței de urgență cu privire la noile măsuri fiscale anunțat de Ministrul Finanțelor, în particular impunerea unui plafon de 68 lei/MWh, va conduce la scăderea producției de gaze în următorii ani ca urmare a scăderii investițiilor, la majorarea importurilor de gaze și la șomaj, susține OMV Petrom, într-un comunicat de presă

Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) va controla prețurile pe piața reglementată de electricitate, după modelul plafonului impus la gaze, producătorii având obligația să livreze furnizorilor de ultima instanță, în perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022, energia electrică necesară asigurării consumului clienților casnici la prețuri "agreate" de ANRE.

Prețul gazelor va fi plafonat până la 28 februarie 2022 la 68 de lei/MWh atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali. În prezent, prețul gazelor furnizate în luna decembrie este de 90 de lei/MWh, cu o pătrime mai mare decât viitorul preț reglementat.

Statul român ar putea încasa anul viitor pentru fiecare MWh de gaz comercializat în România sume mai mari cu 38% din impozitul pe veniturile din liberalizarea prețului gazelor, guvernul intenționând să majoreze impozitarea respectivului domeniu. Astfel, companiile producătoare de gaze ar putea plăti, începând cu 1 ianuarie, un impozit special din veniturile suplimentare obținute din liberalizarea prețului gazelor mai mare, cotele de impozitare urmând a ajunge și peste 90%, în loc de 60-80% în prezent.

Prețul gazelor produse intern s-a majorat cu 50% din momentul liberalizării, o scumpire similară fiind înregistrată și de prețul de pe piața austriacă, în funcție de care sunt calculatele redevențele în România. Guvenanții susțin că este inexplicabilă această scumpire, în condițiile în care “nu s-a schimbat” nimic. Realitatea îi contrazice însă, pe piața internă, principala variabilă care s-a modificat din momentul liberalizării a fost fiscalitatea, care s-a majorat în repetate rânduri, partea statului crescând de la 5 la 28 de lei/MWh.

Oricine vizita marți Parlamentul României și asista la ședințele a două comisii, cea pentru industrii și cea de buget-finanțe, ar fi fost uimit să constate că există două Românii total diferite, descrise, paradoxal, de doi parlamentari, ambii membri ai coaliției de guvernare. Potrivit unuia dintre aceștia, prețul gazelor din România s-a majorat cu 400% de la liberalizare, ajungând să fie mai mare decât cel de pe bursa de specialitate vieneză. Potrivit celuilalt, gazul din România este cu 25% mai ieftin decât cel tranzacționat pe Central European Gas Hub (CEGH) din Austria, în funcție de care este în prezent stabilită redevența în România.

Membrii Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților se tem că România va pierde 15 miliarde de dolari, în opinia lor, forma amendamentului votată în plen, care ar fi trebuit să garanteze stabilitatea și predictibilitatea regimului fiscal aplicabil operatorilor offshore din Marea Neagră, instituind nu înghețarea impozitării pe întreaga perioadă de exploatare, ci exceptarea de la supraimpozitarea promovată de Legea offshore.

Companiile din domeniul energetic nu mai pot avea o rată a rentabilitățiii mai mare de 5,66%, pare a fi noua politică a guvernanților, fie că sunt politicieni numiți la conducerea ANRE, fie că sunt șefi de comisii de specialitate în Parlament. Ultimul exemplu: cel al companiilor producătoare de gaze onshore, care, dacă vor fi votate favorabil amendamentele avansate acum în Parlament, nu își vor mai însuși decât 5 lei din prețul actual de 90 de lei. O rată a profitabilității de 5,55%, coincidență sau nu, extrem de apropiată de rata rentabilității stabilită de Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru companiile distribuitoare de energie și gaze naturale.