Autori

Nicoleta Cîrciumaru, numită vicepreședinte al ANAF la începutul lunii mai, a apărut în discuție ca variantă a liderilor politici pentru preluarea postului de președinte al instituției, după ce șeful ANAF, Lucian Heiuș, și-a anunțat demisia, au declarat surse apropiate situației pentru Profit.ro. Colectarea de venituri la bugetul statului, principala resonsabilitate a ANAF, a înregistrat o rămânere în urmă substanțială în primele cinci luni ale acestui an, cu 8,9 miliarde de lei mai puțin față de programul stabilit de către Guvern. Situația colectării la ANAF este una dificilă, iar presiunea politică foarte mare, astfel că postul de președinte este mai puțin atractiv.

Euro a atins recent un nou maxim record. Ulterior, leul a recuperat parțial.

Deficitul bugetar a ajuns la 27,35 miliarde lei, 1,72% din PIB, pentru primele patru luni ale anului (ianuarie-aprilie), față de 16,33 miliarde lei, 1,16% din PIB, în perioada similară a anului trecut. Evoluția a fost determinată în principal de creșterea volumului de investiții cu 58%, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 3,57 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România, potrivit Ministerului Finanțelor.

ANAF recomandă propriilor angajați să aibă în vedere buna-credință a contribuabililor în cazurile în care aceștia întârzie cu depunerea declarațiilor fiscale care au ca termen limită data de 25 mai, inclusiv Declarația Unică, având în vedere sincopele de funcționare ale portalului ANAF și imposibilitatea remedierii acestor sincope la timp pentru a sprijini contribuabilii în depunerea declarațiilor fiscale în termen, a transmis astăzi agenția. Profit.ro a scris în urmă cu o săptămână că sistemul informatic al ANAF funcționează cu întreruperi frecvente și de durată, iar o rezolvare pe termen lung a situației nu va avea loc curând, ci doar prin programele de modernizare, inclusiv de achiziție de echipamente, care ar urma să aibă loc cu finanțare prin PNRR. Sistemul "este supraaglomerat, iar personalul de la CNIF se chinuie efectiv să-l țină în viață", au declarat, la momentul respectiv, pentru Profit.ro surse apropiate situației.

Finanțele lucrează încă la o analiză pentru a identifica măsuri de luat în scopul diminuării cheltuielilor bugetare, astfel încât să se ajungă cu economiile la 20 de miliarde de lei la bugetul statului, potrivit unui răspuns al ministerului. Noi măsuri ar putea fi luate după ce se clarifică rotativa guvernamentală, în funcție de apetitul politicienilor, însă această temă și acțiunile rezultate din analiză ar putea rămâne, mai probabil, pentru rectificarea bugetară din vară, având în vedere că Guvernul se confruntă cu presiuni din partea sindicatelor, în special cele din educație, dar nu numai, legate de salarizare.

Cele mai multe bănci au evitat convenția, care presupune costuri de implementare.

Printre companiile luate în calcul pentru a fi subordonate noii structuri sunt unități mari și cunoscute, precum marile societăți din energie, printre puținele companii de stat cu situație financiară solidă, dar și foarte multe institute de cercetare și societăți mici.

Furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și furnizorii de portofele digitale vor trebui să îndeplinească o serie de condiții pentru a fi autorizați să opereze în România, prevede un proiect de hotărâre de Guvern pregătit de Ministerul Finanțelor. Astfel, platforma digitală a acestora va trebui să conțină informații de identificare a tuturor clienților care o accesează precum și date privind localizarea geografică a adresei IP a clientului, iar operatorul va trebui să aibă un registru electronic al deținătorilor de portofele electronice, al tranzacțiilor în care vor fi evidențiate cumpărările și vânzările de monede virtuale, pe tipuri de monede virtuale și sumele plătite/încasate sau, după caz, transferate, asociate cu informațiile de identificare ale tuturor clienților care accesează platforma digitală cu acces la distanță precum și date privind localizarea geografică a adresei IP a clientului. De asemenea, este interzis schimbul între monede virtuale și monede fiduciare și furnizarea de portofele digitale prin intermediul automatelor de schimb pentru alte persoane decât cele pentru care a fost parcursă procedura de cunoaștere a clientelei pe platforma digitală cu acces la distanță.

Cheltuielile totale cu avocați și experți ale companiei canadiene Gabriel Resources, compania-mamă a Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), în procesul de 4,4-4,8 miliarde de dolari pe care îl are cu statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile (ICSID), de pe lângă Banca Mondială, se ridică la 63,96 milioane de dolari, sumă pe care reprezentanții companiei au cerut instanței să o acorde în totalitate, potrivit documentelor consultate de Profit.ro. Pe de altă parte, statul român a cheltuit de câteva ori mai puțin și cere, de asemenea, tribunalului să îi fie recunoscute și despăgubite costurile respective. În aprilie, tribunalul a anunțat că începe să lucreze la pregătirea deciziei, însă nu există un termen până la care să fie anunțată.

Achiziția platformelor hardware și software pentru sistemele informatice "Case de marcat" și "eFactura" se află la etapa de consultare a pieței, fază care a debutat în urmă cu aproape doi ani, potrivit documentelor Ministerului Finanțelor, consultate de Profit.ro. Achiziția, necesară pentru ca ANAF să poată face eficient analiză de risc pe datele colectate de la casele de marcat legate în timp real la sistemul informatic al Fiscului, dar și pentru extinderea sisitemului eFactură la toate facturile emise de firme, de la începutul anului următor, este prevăzută și în PNRR, unde se precizează că ar putea aduce miliarde de lei la bugetul de stat. Între timp, prețul celor două platforme pare să se fi dublat, la aproape 44 milioane lei, fără TVA.