Autori

Secretarul de stat de la Ministerul Finanțelor Mihai Diaconu ar urma să preia conducerea ANAF în contextul în care, ca urmare a schimbărilor ce au loc ca parte a rotativei guvernamentale, postul de președinte al ANAF ar trebui să revină în perioada următoare PSD, potrivit informațiilor Profit.ro. Au fost luate în calcul pentru conducerea Fiscului și Ionuț Mișa, șeful direcției ANAF pentru mari contribuabili și fost ministru al Finanțelor, dar și Nicoleta Cârciumaru, numită recent vicepreședinte ANAF cu scopul îmbunătățirii colectării de venituri la bugetul statului.

Sistemul informatic al ANAF a funcționat cu dificultate în ultimele săptămâni, cu întreruperi frecvente și de durată, iar o rezolvare pe termen lung a situației nu va avea loc curând, ci doar prin programele de modernizare, inclusiv de achiziție de echipamente, care ar urma să aibă loc cu finanțare prin PNRR. Sistemul "este supraaglomerat, iar personalul de la CNIF se chinuie efectiv să-l țină în viață", au declarat pentru Profit.ro surse apropiate situației. Disfuncționalitățile portalului ANAF, în contextul în care relația Fiscului cu firmele și populația a trecut preponderent în online, îngreunează activitatea obișnuită a contabililor, cum ar fi depunerea declarațiilor fiscale până pe 25, într-o lună în care, suplimentar, au termen limită și Declarația Unică, pe 25 mai, dar și bilanțurile firmelor, pe 30 mai.

Un număr mare de firme au acordat dividende pentru 2022 chiar din cursul anului, cu scopul de a beneficia de cota mai redusă.

Guvernul a împrumutat în patru luni jumătate din cât are nevoie tot anul.

Guvernul a aprobat ordonanța tăierilor de cheltuieli, prezentată de către Ministerul Finanțelor la începutul acestei săptămâni. Potrivit proiectului pus în dezbatere, tăierile de cheltuieli pregătite de către Guvern au un impact bugetar de 5,33 miliarde lei.

Un proiect pentru reducerea impozitului pe profit de la 16% la 10%, doar pe diferența rezultată în cazul în care profitul dintr-un an este mai mare decât în anul anterior, și de acordare de bonificații la plata trimestrială a impozitului pe profit și a impozitului pe venitul microîntreprinderilor, a trecut de un prim aviz important, cel al Comisiei de buget-finanțe din Senat. Proiectul este inițiat de zeci de parlamentari liberali, dar printre inițiatori nu se găsesc și parlamentari PSD sau UDMR, celelalte două partide din coaliția de guvernare.

România a reușit să atragă doar zece nomazi digitali, străini cu venituri mari care pot lucra de oriunde, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări.

Durata de valabilitate a permisului unic, necesar străinilor din afara UE care vor să lucreze în România, va fi dublată, de la un an în prezent, la doi ani, iar durata de valabilitate pentru cartea albastră a UE, un document care permite persoanelor cu înaltă calificare să lucreze în orice stat UE, va avea o durată de 3 ani, față de doi în prezent. Aceste noi termene sunt prevăzute într-un proiect care ar putea fi adoptat de către Guvern până în vară. Noile termene ar putea contribui la fluidizarea accesului străinilor pe piața muncii din România, în contextul în care procedurile de avizare a acestora decurg în prezent foarte lent, din cauza procedurilor și a personalului insuficient.

Ministerul Finanțelor vizează în continuare un impact bugetar de circa 20 de miliarde de lei din măsurile de reducere a cheltuielilor, dar și un plan de acțiune al ANAF, potrivit informațiilor Profit.ro. Acest plan de acțiune ar trebui să aducă la buget mai mulți bani față de noile estimări, în urma cărora a devenit necesară luarea de măsuri de stabilizare a bugetului.

Tăierile de cheltuieli pregătite de către Guvern au un impact bugetar de 5,33 miliarde lei, potrivit proiectului de ordonanță de urgență pregătit de către Ministerul Finanțelor. Printre măsuri, se numără limite lunare de cheltuieli, aprobate de către Guvern, pentru ordonatorii de credite, o reducere cu 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii pentru 2023, interdicție la achiziția de mașini și mobilier, înghețarea angajărilor, cu unele excepția posturilor unice. De asemenea, sunt limitate la cel mult două posturi de persoană pozițiile care pot fi ocupate în consilii de administrație, precum și o reducerea cu 50% a numărului de posturi aferente cabinetelor la nivelul funcțiilor de demnitate publică din cadrul administrației publice centrale. Restricțiile privind achizițiile de mobilier și mașini se aplică și companiilor controlate de stat și regiilor autonome.