Autori

Deficitul bugetar a crescut în luna septembrie cu 12,5 miliarde de lei și a ajuns astfel pentru primele nouă luni la 67,27 miliarde de lei, 6,36% din PIB, comparativ cu 54,77 miliarde lei (5,18% din PIB) în primele opt luni ale acestui an. În primele nouă luni ale anului trecut, deficitul bugetar s-a situat la 26,97 miliarde lei (2,62% din PIB). Creșterea cu 12,5 miliarde de lei în septembrie este cea mai mare creștere lunară a deficitului din acest an și reprezintă, probabil, un record lunar. Deficitul a urcat puternic ca urmare a măsurilor luate de Guvern pentru combaterea pandemiei de coronavirus, însă părea că ritmul încetinește în ultimele luni. Începând din martie, Guvernul a înregistrat deficite ridicate, martie - 10 miliarde de lei, aprilie - 8,8 miliarde de lei, mai - 12 miliarde de lei, iunie - 6,33 miliarde lei, iulie - 4,5 miliarde de lei și august - 5,1 miliarde de lei, în contextul în care impactul economic al epidemiei a afectat puternic veniturile bugetului, iar cheltuielile au crescut. Aproape jumătate din deficitul lunii septembrie vine din facilități fiscale pentru firme, cheltuieli legate de pandemia COVID-19, la care s-a adăugat, tot în septembrie, un impact de 1,1 miliarde de lei din majorarea punctului de pensie. Totodată, la cheltuielile de capital, care reflectă situația investițiilor, în septembrie, față de august, au fost înregistrate cheltuieli în urcare cu circa 4 miliarde de lei.

Sistemul de sănătate din România ar trebui să învețe din lecțiile pandemiei Covid-19, să se adapteze noilor provocări și să profite de oportunitățile noi în ce privește infrastructura, distribuția geografică echitabilă a furnizorilor de servicii medicale, serviciile medicale la domiciliu, instruirea personalului, gestionarea situațiilor de urgență, precum și finanțarea sistemului, a declarat Conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial, la videoconferința Profit Health Forum. Un rezultat pozitiv al crizei sanitare este extinderea utilizării instrumentelor digitale, consideră oficialul.

Ministerul Finanțelor intenționează să împrumute astăzi 700 milioane de euro de pe piața locală, printr-o emisiune de obligațiuni cu scadența peste doi ani. Emisiunile de obligațiuni în euro pe piața internă sunt rare comparativ cu cele în lei, care au loc de obicei de două ori pe săptămână. Statul iese, de obicei, să se împrumute în euro de pe piața internă atunci când băncile locale dispun de sume semnificative în valută și își manifestă interesul de a credita statul.

Comisia Europeană a împrumutat recent 17 miliarde de euro pentru finanțarea împrumuturilor acordate statelor prin programul SURE, iar României i-ar reveni în jur de 800 de milioane de euro, prorata, raportat la suma totală de 4,1 miliarde de euro solicitată de România comparativ cu totalul de 87,8 miliarde de euro cerut de toate cele 17 state UE înscrise în program. Un aspect extrem de important pentru România este însă dobânda la care au fost luate aceste împrumuturi, de de -0,24% pe an pentru obligațiunile emise de Comisie pe 10 ani și de 0,13% pe an pentru cele pe 20 de ani.

Agenția de evaluare financiară Moody's nu a luat o decizie la revizuirea periodică a ratingului de țară al României, stabilită în calendarul agenției pe data de 23 octombrie, iar calificativul suveran al țării a rămas astfel în categoria recomandată investitorilor, unde se află pe ultima treaptă. Lipsa unei decizii din partea Moody's, deși anticipată de analiști, vine în contextul în care situația economică dificilă determinată de pandemia de coronavirus și presiunea pe buget, agravată de cheltuieli nerealiste promovate de Parlament, au determinat în ultimul an toate cele trei mari agenții de rating să înrăutățească perspectiva calificativului României de la stabilă la negativă.

ANAF a lansat astăzi noul site al agenției, la care Centrul Național pentru Informații Financiare (CNIF) lucrează de mai multe luni. Site-ul anterior al ANAF era depășit din toate punctele de vedere, după ce a fost implementat în urmă cu mai mulți ani tot cu fonduri UE, iar autoritățile au avut obligația de a-l păstra neschimbat pentru o anumită perioadă.

Guvernul a extins până la 25 decembrie perioada în care nu se percep dobânzi și penalități pentru obligațiile fiscale neachitate la termen, a căror scadență s-a împlinit după declanșarea stării de urgență. Această facilitate expira la 25 octombrie. De asemenea, Guvernul a aprobat, tot în ședința de joi, aplicarea procedurii alternative simplificate de acordare a eșalonării la plată pentru cel mult 12 luni, pentru obligațiile bugetare principale și accesorii a căror scadență/termen de plată s-a împlinit după data la care a fost declanșată starea de urgență și până la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

Potrivit estimărilor preliminare ale Comisiei Europene, România a avut anul trecut un deficit de încasare la TVA, diferența dintre potențialul de venituri și cât încasează efectiv, de 32,9 miliarde de lei, 33,4%. Procentajul de 33,4%, în scădere pentru al treilea an consecutiv, este cel mai ridicat din UE. Pentru finele anului trecut, ANAF a calculat obligații fiscale recuperabile reprezentând TVA de 5,1 miliarde de lei, adică 15,5% din cele 32,9 miliarde de lei. Rămâne, pe baza estimărilor Comisiei, o sumă de 27,8 miliarde de lei din care statul nu mai are speranța că va recupera ceva.

Ministerul Finanțelor a împrumutat anul acesta de la populație prin programul Tezaur, program care ar trebui să se desfășoare lunar prin unitățile Trezoreriei și prin oficiile Poștei Române, 1,38 miliarde de lei, potrivit informațiilor Profit.ro. Suma a fost obținută în numai trei luni, iulie, august și septembrie. Separat, prin programul Fidelis, prin care statul vinde ocazional titluri de stat ce pot fi tranzacționate la Bursa de Valori București (BVB), Ministerul Finanțelor a mai atras circa 2 miliarde de lei în luna august. Totalul urcă, astfel, la 3,38 miliarde de lei, deși împrumuturile de la populație au debutat târziu anul acesta, din cauza restricțiilor impuse pentru limitarea epidemiei de coronavirus.

Mecanismul simplificat de eșalonare la plată, pe 12 luni, fără garanții, va fi disponibil persoanelor fizice doar pentru sume începând de la 500 de lei, iar în cazul celor juridice începând de la 5.000 de lei,prevede un proiect de ordonanță publicat de Ministerul Finanțelor. De asemenea, solicitanții trebuie să mai îndeplinească o serie de condiții, cum ar fi să depună cererea de eșalonare până la data de 15 decembrie 2020, să nu înregistreze obligații bugetare restante la data declarării stării de urgență, să nu se afle în procedura insolvenței, să nu se afle în dizolvare, să aibă depuse toate declarațiile fiscale. Foarte important, proiectul de ordonanță prevede o portiță pentru cei care aveau la data intrării în starea de urgență datorii. Astfel, dacă achită acele datorii până la depunerea cererii, când ANAF eliberează un certificat de atestare fiscală, vor putea beneficia de noul mecanism de eșalonare.