Autori

Guvernul a împrumutat în primele trei luni ale anului 26,7 miliarde de lei, după ce în martie a mai luat fonduri de 5,5 miliarde de lei de pe piața internă, de la bănci, investitori și populație. În februarie, suma împrumutată a fost semnificativ mai mare, de 12,9 miliarde lei. În anul 2020, statul a strâns suma de 163,8 miliarde lei (33,6 miliarde euro), un nou record, care include finanțările obținute prin emisiuni de obligațiuni, în lei și valută, pe piața internă și pe extern, precum și împrumuturile direct de la populație și pe cele contractate de la instituții financiare, precum BERD sau Banca Mondială. În 2019, pentru comparație, statul a atras per total suma de 91 miliarde lei.

Guvernul a înregistrat un deficit bugetar de 12,76 miliarde lei (1,14% din PIB), după primele două luni, în accelerare semnificativă față de ianuarie, când deficitul a fost de 3,69 miliarde lei (0,33% din PIB). În primele două luni ale anului trecut, deficitul a fost de 8,3 miliarde lei (0,79% din PIB). Ministerul Finanțelor afirmă că sume în valoare de 4,18 miliarde lei (0,37% din PIB) au fost lăsate, în ianuarie-februarie, în mediul economic prin rambursări de TVA, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19. Veniturile au crescut cu 4,1% comparativ cu primele două luni ale anului trecut, perioadă care nu a fost afectată de pandemie, dar cheltuielile au urcat cu 11%, motivele principale fiind majorarea costurilor cu salariile cu 6,6%, precum și a celor cu asistența socială cu 16,8%.

Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale (DGESCS) a ANAF pregătește un set de măsuri pentru îmbunătățirea recuperării prejudiciilor aduse statului și vizează o colaborare mult mai strânsă cu ANABI, agenție cu atribuții similare din subordinea Ministerului Justiției. Potrivit informațiilor Profit.ro, printre măsurile la care lucrează direcția ANAF se numără dobândirea de acces pentru a putea vinde pe platforma online de licitații a ANABI, proceduri mai simple pentru a putea transfera din mașinile confiscate la RAAPPS, dar și dezvoltarea unei aplicații informatice proprii care să fie interconectată cu cea a ANABI.

ANAF a pregătit un proiect de ordin privind conectarea caselor de marcat la la sistemul informatic de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale operat de agenție. Astfel, aparatele fiscale ale operatorilor economici încadrați în categoria marilor contribuabili vor fi conectate online cu ANAF până la 30 iunie, iar cele ale firmelor din categoriile mijlocii și mici până la data de 30 noiembrie. În prezent, sancțiunile pentru neconectarea caselor de marcat sunt suspendate, întrucât autoritățile nu reușiseră încă să pregătească sistemul online de preluare a datelor.

Guvernul pregătește un nou tip de contract individual de muncă. Vor fi însă și obligații deloc atractive pentru persoana fizică angajator, precum constituirea de garanții, într-un cont al statului, pentru contribuțiile și impozitele datorate de angajat și angajator.

Ministerul Finanțelor intenționează să împrumute, prin emisiuni de obligațiuni pe piețele externe, 11 miliarde de euro în următoarele 12 luni, cu majorarea plafonului maxim pentru datoria contractată în acest mod la 46 de miliarde de euro. Guvernul ar urma să folosească banii pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru rostogolirea datoriei publice. Emisiuni de 7-7,4 miliarde de euro ar urma să fie lansate până la finele anului.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) include doar referiri vagi la reforma ANAF, fără a indica măsuri și propuneri concrete, așa cum mediul de afaceri se așteaptă pentru acest domeniu strategic pentru economia și societatea românească, a transmis Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR). Din acest motiv, proiectele ANAF propuse pentru PNRR, aflate în derulare sau doar pregătite, riscă să nu primească finanțare europeană, iar România să piardă o oportunitate pentru digitalizarea Fiscului, avertizează CDR. PNRR a fost întocmit de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a avut la dispoziție informație amplă transmisă de ANAF referitor la proiectele propuse pentru fonduri UE.

Facilitatea care permite angajatorilor să deducă din impozit, în limita a 1.500 de lei pe lună per copil, cheltuieli cu educația timpurie (creșă/grădiniță) a copiilor angajaților este neclară și discriminatorie față de persoanele care lucrează pentru firme plătitoare de alt tip de impozit, cum ar fi impozitul pe venit în cazul microîntreprinderilor, impozitul specific sau angajatori cu venituri din activități independente, a transmis Ministerul Finanțelor, după ce a pus în dezbatere un proiect de ordonanță de urgență care suspendă până la finele anului această măsură. De asemenea, legea care a introdus facilitatea respectivă ridică probleme în privința compatibilității cu legislația UE și are nevoie de o serie de clarificări de natură tehnică.

Guvernul va suspenda până la finalul anului facilitatea care permitea angajatorilor să deducă din impozit, în limita a 1.500 de lei pe lună per copil, cheltuieli cu educația timpurie (creșă/grădiniță) a copiilor angajaților și va face o analiză a acestei măsuri, prevede un proiect de ordonanță de urgență pregătit de Ministerul Finanțelor. Motivul este că "mecanismul actual de scădere a plafonului fiscal de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil din impozitul pe profit datorat poate genera, la nivelul anual, un impact estimat asupra veniturilor bugetare de -4,5 miliarde lei". De asemenea, o măsură importantă este extinderea până la 31 ianuarie 2022 a facilității de rambursare TVA cu control ulterior, măsură cerută de mediul de afaceri.

Criza cauzată de măsurile pentru combaterea pandemiei de coronavirus a afectat sever economiile și bugetele statelor din UE. În contextul unei reveniri parțiale în 2021, media deficitelor bugetare se va situa la circa 6%, după 8% în 2020, relevă date oficiale analizate de Profit.ro. România, cu un deficit bugetar estimat la peste 8% în acest an (standarde ESA), este pe poziția a doua, după Irlanda, în rândul țărilor cu cele mai dezechilibrate bugete din Uniunea Europeană. România se află, însă, într-un grup de cinci state membre în care economia va recupera anul acesta, integral sau aproape în întregime, declinul de anul trecut.