Autori

Legislația privind restructurarea și insolvența va fi modificată pentru a transpune o directivă europeană pe această temă. Proiectul prevede o nouă procedură pre-insolvență, în cea mai mare parte a sa extrajudiciară, acordul de restructurare preventivă, și actualizează în linie cu directiva UE concordatul preventiv. Procedura ar trebui să fie susținută de instrumente precum suspendarea pe o perioadă determinată a executărilor silite, regula păstrării de către debitor a administrării afacerii, cerințe de vot echilibrate, procedură suplă de confirmare de către instanță a rezultatelor negocierilor, a anunțat Ministerul Justiției

Guvernul cere UE prin Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) fonduri de 567 milioane de euro pentru introducerea venitului minim de incluziune, care înglobează venitul minim garantat, alocația pentru susținerea familiei și ajutorul pentru încălzire, precum și pentru introducerea tichetelor de muncă informală pentru un număr de aproximativ 500.000 lucrători din sectoarele serviciilor prestate la domiciliu, măsură care are ca scop încurajarea muncii cu forme legale. Legislația privind venitul minim de incluziune a fost adoptată în 2016, cu aplicare din 2018, dar implementarea a fost amânată repetat din lipsă de fonduri.

Guvernul vrea să obțină fonduri de 110 milioane de euro în cadrul Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) pentru o serie de măsuri vagi adunate sub denumirea de "Reforma sistemului de pensii și reforme fiscale". Reforma sistemului de pensii vizează o lege nouă "care să determine corectarea disfuncțiilor și inechităților", recalcularea a circa 5 milioane de pensii în baza acestui nou act normativ, precum și digitalizarea în relația cu asigurații și cu pensionarii. În privința reformelor fiscale, Guvernul oferă informații puține, dar ar ținti "revizuirea cadrului fiscal în domeniul impozitului pe venit și impozitelor pe proprietate". De asemenea, Guvernul vrea să asigure prin PNRR finanțare și pentru o serie de programe de digitalizare în derulare la nivelul ANAF, cum ar fi conectarea caselor electronice de marcat și reforme pentru creșterea ratei de încasare a TVA și impozitelor.

Plafonul garanțiilor care pot fi emise în cadrul programului "Noua Casă" ("Prima Casă") va fi anul acesta de 1,5 miliarde lei, prevede un proiect de hotărâre de guvern adoptat astăzi de către Guvern. Nivelul plafonului a fost anunțat anterior, fiind prevăzut și în strategia pentru 2017-2021 a programului "Prima Casă". Hotărârea de Guvern care stabilește plafonul este, însă, necesară pentru ca programul să fie operațional, iar băncile să poată acorda populației credite pentru locuințe.

ANAF modifică două formulare fiscale, Declarația 097 și Declarația 700, pentru a introduce majorarea plafonului pentru care se aplică sistemul TVA la încasare, de la 2,25 milioane lei la 4,5 milioane lei, precum și modalitatea de exercitare a opțiunii pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, în sensul în care aceasta se poate exercita oricând în cursul anului, începând cu prima zi a perioadei fiscale (lună, trimestru) următoare celei în care persoana impozabilă și-a exercitat opțiunea.

ANAF va introduce sau va modifica mai multe formulare necesare în activitatea de control desfășurată de inspectorii direcției Antifraudă, potrivit unui proiect de ordin de președinte ANAF. Formularele vizate sunt "Proces-verbal", "Proces-verbal de ridicare/restituire de înscrisuri", "Proces-verbal de sigilare/desigilare", "Proces-verbal de prelevare probe", "Invitație", "Somație" și "Notă explicativă". Mai multe dintre modificări, prezentate mai jos, vin în sprijinul contribuabililor, ca urmare a modificărilor legislative din ultima perioadă.

Firmele care au amânat la plată anul trecut obligații fiscale către stat, fără dobânzi și penalități, în baza facilității acordate de Guvern în contextul pandemiei de coronavirus, au achitat în perioada decembrie-februarie în total 5,5 miliarde de lei din sumele amânate, iar datorii totale de peste 10,5 miliarde lei au fost introduse în mecanismul de eșalonare simplificată, a declarat astăzi președintele ANAF, Mirela Călugăreanu. Șefa ANAF nu a precizat ce se întâmplă cu datorii de aproximativ 2-3 miliarde de lei acumulate anul trecut în baza facilității respective și pe care ANAF va trebui să le recupereze conform legii.

Datoria publică a depășit în luna ianuarie pragul istoric de 500 de miliarde de lei, echivalentul a 47,8% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Datoria statului a explodat anul trecut, în contextul în care deficitul bugetar a înregistrat un record, de 102 miliarde lei. La finele lunii decembrie, datoria se afla la 498,35 miliarde lei, iar la finele lunii ianuarie a ajuns la 503,6 miliarde lei. Îngrijorător este că statul are planificate și pentru acest an împrumuturi foarte mari, astfel că la final de 2021 datoria publică se va apropia de 600 de miliarde de lei sau ar putea depăși acest nivel dacă planurile Guvernului, privind colectarea de taxe și cheltuielile, vor fi date din nou peste cap de efectele pandemiei de coronavirus.

Conformarea voluntară la declarare și la plată a obligațiilor fiscale de către contribuabili, firme și persoane fizice, ar urma să revină la niveluri considerate normale până la finalul anului 2022, estimează ANAF. Obiectivul este asumat în Strategia ANAF pentru perioada 2021-2024. În timp ce depunerea voluntară a declarațiilor fiscale a înregistrat un recul de numai 1-3 puncte procentuale în 2020, plata a coborât chiar și cu 10 puncte procentuale în trimestrele al doilea și al treilea, în care s-a resimțit puternic impactul pandemiei de coronavirus, iar Guvernul a dat plătitorilor de taxe și impozite posibilitatea să-și amâne plata, fără penalități, a obligațiilor fiscale până la 25 decembrie, iar ulterior să opteze pentru plata eșalonată.

ANAF își propune să reducă decalajul fiscal la TVA (deficitul de încasare) - diferența dintre potențialul de venituri și cât încasează efectiv - cu până la 10% în perioada 2021-2024, raportat la 2020, potrivit Strategiei pentru perioada 2021-2024. Obiectivul este unul important, în contextul în care, după cum a scris aici Profit.ro, decalajul era în 2019 de 33,4%, iar media UE, potrivit celor mai recente date disponibile, se situează la 11%.