Autori

Contribuabilii vor avea termene extinse pentru depunerea declarațiilor la ANAF dacă procesul normal de depunere a formularelor fiscale a fost afectat de acțiuni ale autorităților, cum ar fi introducerea cu întârziere a unui tip de declarație, erori tehnice ale acesteia sau perioade mai lungi de nefuncționare a sistemului informatic de depunere, prevede un proiect de lege depus în Parlament. Propunerea ar rezolva situații incorecte cu care se confruntă acum contribuabilii, cum ar fi modificarea de către autorități a unor formulare cu numai o zi sau două înaintea termenului limită de depunere. Totodată, parlamentarii ar vrea să lase ANAF și fără posibilitatea de a sancționa nedepunerea la termen a declarațiilor timp de 5 ani de la comiterea faptei.

Impozitele colectate necuvenit de către autoritățile locale de la firme și populație vor trebui returnate de la bugetul de stat, nu de către autoritățile locale, în cazul în care contribuabilii obțin în instanță dreptul de a le fi returnați banii, prevede un proiect legislativ introdus de câteva zeci de parlamentari PNL, PSD și UDMR, partide care formează coaliția de guvernare. Măsura ar scapă primăriile fără să mai plătescă în astfel de cazuri, iar contribuabilii impozitați incorect și-ar primi banii, singurul pierzător fiind bugetul de stat.

ANAF nu a reușit să vândă la licitație terenurile aparținând fostului politician și ministru Elena Udrea, operațiune anunțată de Profit.ro în prima parte a lunii octombrie. Astfel, cum la licitație nu s-a prezentat niciun cumpărător, iar aceasta a fost prima tentativă de vânzare, prețul de circa 800.000 de euro (inclusiv TVA) al grupului de șase terenuri ar urma să scadă la următoarea încercare cu 25%, la aproximativ 600.000 de euro, potrivit procedurii obișnuite a ANAF în astfel de situații. Terenurile sunt situate în apropierea lacului Străulești. ANAF vinde aceste bunuri pentru a recupera prejudicii în dosarele penale în care a fost condamnat fostul politician.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză a îmbunătățit estimarea de creștere economică a României pentru anul 2022, de la 3,5% anterior (prognoza din vară) la 4,6%, dar a înrăutățit așteptările pentru anul următor la 2,8%, față de 3,7% anterior. Estimarea pentru 2023 va fi folosită de către Ministerul Finanțelor pentru a pregăti proiectul de buget în perioada următoare.

Guvernul a avut în primele nouă luni ale anului un deficit, diferența dintre veniturile mai mici și cheltuielile mai mari, de 41,7 miliarde de lei, în scădere ușoară față de deficitul de 44,29 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului trecut. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,71 puncte procentuale pe primele nouă luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 3,75% din PIB la 3,04% din PIB. Veniturile au crescut cu 22,6%, ca urmare a majorării încasărilor din TVA, din energie, contribuțiilor de asigurări și impozitului pe profit, dar și a altor taxe, cum ar fi impozitul pe dividende, unde firmele s-au grăbit să distribuie trimestrial dividendele pentru 2022, astfel încât să evite pe cât posibil majorarea impozitului de la 5% la 8% anul următor.