Autori

Totalul obligațiilor fiscale amânate la plată de către firme, fără dobânzi și penalități, în baza facilităților acordate de Guvern în luna martie, a urcat la 14,4 miliarde de lei, potrivit celor mai recente date disponibile. Începând din martie, soldul sumelor declarate la ANAF dar neachitate a scăzut într-o singură lună, în iunie, când Guvernul a decis chiar pe data de 25 iunie, când facilitatea fiscală expira, să o extindă. Unele firme au decis să nu își asume riscuri și să nu aștepte până în ultima zi, astfel că au plătit, iar soldul amânărilor a coborât cu 1,5 miliarde lei, de la 11,7 miliarde lei în luna mai, la 10,2 miliarde lei. Cel mai recent mesaj al Ministerului Finanțelor este că derulează simulări legat de termenul de 25 octombrie.

Ministerul Finanțelor dezvoltă se pregătește să dezvolte anul următor aplicații de mobil pentru SPV și urmează să extindă accesul la arhiva online, cele două proiecte beneficiind de co-finanțare europeană de 9 milioane euro. Profit.ro a scris anul trecut despre planurile autorităților de a accesa fonduri UE pentru modernizarea SPV, cu intenția de a permite dezvoltarea de aplicații mobile.

Deficitul bugetar s-a situat după primele opt luni (ianuarie-august) la 54,77 miliarde lei (5,18% din PIB), față de 21,92 miliarde lei (2,07% din PIB) în perioada similară a anului trecut. În primele șapte luni ale acestui an, deficitul bugetar a fost de 49,68 miliarde lei (4,7% din PIB), astfel că luna august a sporit deficitul cu 5,1 miliarde lei, ritm similar cu cel din iulie, când a urcat cu 4,5 miliarde de lei, cea mai redusă creștere lunară de la debutul în România a crizei economice cauzate de epidemia de coronavirus, în luna martie. Începând din martie, Guvernul a înregistrat deficite ridicate, martie - 10 miliarde de lei, aprilie - 8,8 miliarde de lei, mai - 12 miliarde de lei și iunie - 6,33 miliarde lei, în contextul în care impactul economic al epidemiei a afectat puternic veniturile bugetului, iar cheltuielile au crescut. Ținta de deficit pentru anul acesta este de 91 miliarde lei.

Angajații din sectorul privat din România câștigă în medie un salariu net cu 93 de euro mai mic față de cei din Ungaria și cu 263 de euro comparativ cu Polonia. Din regiune, toate țările UE, mai puțin Bulgaria, sunt în fața României, în timp ce statele care nu sunt membre ale blocului comunitar sunt la coada clasamentului. Polonia, cea mai puternică economie din regiune, a mărit distanța față de România și se apropie de pragul de 1.000 de euro.

Guvernul vrea să sprijine dezvoltarea pieței de capital prin mai multe măsuri, inclusiv prin "stimularea participării persoanelor fizice la piața de capital prin simplificarea procedurilor fiscale pentru investitorii de retail", a declarat premierul Ludovic Orban. Acesta nu a dat detalii, însă anunțul său va însemna, cel mai probabil, că persoanele care investesc pe piața de capital vor scăpa, potrivit informațiilor Profit.ro, de obligația de a depune Declarația Unică, pe care trebuie să o completeze anual și să o transmită către ANAF. Reprezentanții pieței de capital au cerut anterior Guvernului, exact în sensul acesta, să se revină la reținerea la sursă a impozitelor, care să fie realizată de broker pentru investițiile directe și de administratorul fondului pentru investițiile în fonduri deschise.

Băncile străine, printre care JPMorgan, Mitsubishi Financial, Erste, Commerzbank și BNP Paribas, estimează un curs de 4,88 lei/euro în ultimul trimestru al acestui an. Media estimărilor bancherilor străini arată că aceștia se așteaptă ca euro să treacă de pragul de 4,9 lei abia în primul trimestru al anului următor, în contextul în care la momentul respectiv ar trebui să se fi încheiat alegerile parlamentare. Dintre băncile consultate de Bloomberg referitor la evoluția leului, se remarcă, însă, o bancă de stat din Germania, Landesbank Baden-Württemberg, cu cele mai ridicate estimări pentru cusul euro/leu.

ANAF lucrează acum cu circa 30% din angajați în birouri și cu restul de acasă, conform celui mai recent ordin al președintelui ANAF, motivul fiind numărul de infectări cu noul coronavirus în rândul personalului. În starea de urgență ANAF a redus la 15% personalul prezent în birouri și la ghișee, dar după trecerea la starea de alertă a încercat o revenire, întâi la 30% și apoi la 50% la birou. Numărul semnificativ de infectări în rândul angajaților a determinat, însă, conducerea agenției să revină la limita de 30% prezență la serviciu. ANAF încearcă să asigure materiale de protecție personalului, de exemplu o licitație acum pentru peste 1 milion de măști chirurgicale de unică folosință, în contextul în care reprezentanții angajaților afirmă că acestea nu sunt suficiente, iar oamenii trebuie să-și asigure și din surse proprii măști și dezinfectanți.

ANAF a întocmit un material informativ privind regimul fiscal al veniturilor obținute de zilieri, materialul fiind actualizat cu informații potrivit actelor normative introduse recent, în iulie și august, în ce privește Registrul electronic de evidență a zilierilor, precum și facilitățile pentru activitățile desfășurate de zilieri afectate de întreruperea sau restrângerea activității ca urmare a efectelor epidemiei de coronavirus.

Ministerul Finanțelor pregătește achiziția unui lot de până la 3.700 de laptopuri, contract cu o valoare de peste 11 milioane de lei, pentru a permite angajaților din minister și ANAF să acceseze de acasă, în condiții de siguranță, sistemul informatic al Finanțelor. Regimul de telemuncă a fost adoptat în ANAF și Ministerul Finanțelor încă de la debutul pandemiei, însă implementarea acestuia a fost limitată și de lipsa echipamentelor tehnice sigure, laptopuri și tablete, care puteau fi puse la dispoziția angajaților.

Cheltuielile statului român cu dobânzile vor trece anul acesta pentru prima dată peste pragul de 3 miliarde de euro, iar anul următor ar ajunge la 3,9 miliarde de euro, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Creșterea cheltuielilor cu dobânzile este în cazul Românei printre cele mai ridicate din UE în acest an, dar și anul următor. Motivele sunt costurile de împrumut încă ridicate ale României comparativ cu zona euro, unde țările se finanțează foarte ieftin ca urmare a politicilor Băncii Centrale Europene, dar și deficitele ridicate estimate de Comisia Europeană în cazul României.