Autori

Ministerul Finanțelor, condus acum de Florin Cîțu, susține un proiect de lege inițiat în Parlament de fostul ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici, care prevede separarea Vămii de ANAF și înființarea ei ca structură în subordinea Ministerului Finanțelor, cu numele de Autoritatea Vamală Română. Proiectul, deși apreciat de specialiști din Vamă, a avut constant o altă miză pentru politicieni, întrucât cine este la putere la momentul reorganizării Vămii ca nouă structură, își va pune oamenii în funcții, în principal în posturile de conducere.

Producția industrială a României a crescut în luna iulie sub așteptări, iar industria își revine mai lent comparativ cu a altor state din regiune, atrag atenția analiștii grupului financiar austriac Erste. Creșterea producției industriale în iulie, de 3,3% față de iunie, s-a situat sub așteptările Erste pentru un avans de 5,9%. În urma acestei evoluții, contracția anuală a producției industriale a ajuns în iulie la 9,9%, față de 14,3% în iunie, dar semnificativ sub 8%, cât era media așteptărilor analiștilor consultați de Bloomberg. Spre deosebire de alte țări din regiune, România nu reușește să țină pasul cu revenirea încrederii în Germania, principalul partener comercial. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, rămâne, însă, optimist privind revenirea economiei.

Situația bugetului țării s-a deteriorat considerabil în ultimii ani, în contextul în care politicienii au aprobat creșteri de cheltuieli fără acoperire, concomitent cu tăieri de venituri la buget. Creșterile salariilor în sectorul public și majorările pensiilor, decise fără acoperire în economie, riscă să pună România anul următor în postura de singur stat UE care dă pe salarii și beneficii sociale, în special cheltuielile cu pensiile, mai mult decât strânge din taxe, impozite și contribuții. Astfel, aceste cheltuielile rigide ale statului, la care se umblă cu greu odată ce au fost majorate, ar ajunge să depășească veniturile din taxe, impozite și contribuții, veniturile care constituie cea mai mare parte a bugetului și au cel mai ridicat grad de predictibilitate.

Ministerul Finanțelor derulează simulări referitoare la data de 25 octombrie, la care expiră posibilitatea firmelor de a amâna fără dobânzi și penalități obligațiile fiscale din starea de urgență/starea de alertă, însă o decizie nu a fost luată, a declarat astăzi ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Potrivit informațiilor Profit.ro, analiza Finanțelor înclină spre menținerea termenului de 25 octombrie, dar cu o abordare mai "prietenoasă" din partea ANAF, care ar trebui să sprijine firmele să se conformeze, de exemplu prin restructurarea și eșalonarea obligațiilor fiscale, și să nu treacă imediat la executarea acestora.

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), o organizație reprezentativă a mediului de afaceri, a transmis astăzi că dezaprobă decizia Parlamentului României de a transfera cu titlu gratuit un teren cu suprafața de 46 ha din zona de nord a Capitalei din proprietatea statului în proprietatea unei entități private. Potrivit CDR, decizia este lipsită de fundament economic, de transparență procedurală într-un moment în care economia României traversează o perioadă dificilă, ceea ce conferă acestei decizii un caracter îndoielnic și ridică semne de întrebare privind corectitudinea întregului proces, indiferent care ar fi numele beneficiarului.

Ministerul Finanțelor, condus acum de Florin Cîțu, a făcut publică astăzi o notă de informare pe care fostul ministru de resort, Eugen Teodorovici, a transmis-o, în octombrie 2019, guvernului din care făcea parte, condus de Viorica Dăncilă. Nota, întocmită în urma discuțiilor cu reprezentanți ai FMI, ai agențiilor de rating și ai Comisiei Europene. Concluzia notei, inclusiv pe baza îngrijorărilor transmise de instituțiile externe, era că sunt necesare economii la cheltuielile bugetare, dar și reanalizarea calendarului de implementare a majorării pensiilor, astfel încât statul să se poată încadra cu deficitul bugetar în limita de 3% în perioada 2020-2023.

Guvernul va putea utiliza pentru achiziția de tablete și laptopuri fonduri dintr-un acord de împrumut încheiat cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern prezentat de Ministerul Finanțelor. Acordul în valoare de 200 milioane de euro era destinat inițial creșterii ratei de promovare a examenului de bacalaureat, precum și reducerii abandonului școlar în învățământul secundar și terțiar, dar a mai fost modificat anul acesta de Guvern, astfel încât să poată folosi bani din linia de finanțare și pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Noua modificare, în scopul achiziției de tablete și laptopuri a fost convenită din luna iunie cu reprezentanții BIRD.

ANAF a întocmit un material informativ privind tratamentul contabil și tratamentul fiscal pentru sumele decontate angajatorilor în cazul în care aceștia trebuie să acorde zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ. Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care sunt acordate, în anumite condiții, zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în cazul în care școlile vor fi închise din cauza epidemiei de coronavirus.

Guvernul a ajuns cu împrumuturile, după primele opt luni ale anului, la 97,3 miliarde de lei (20,1 miliarde de euro), potrivit calculelor Profit.ro. În august, o lună liniștită în mod obișnuit pentru piețele financiare, statul a împrumutat de la bănci 2,6 miliarde de lei, sub ceea ce și-a propus, dar și aproape 500 de milioane de euro. A suplimentat prin programele de împrumut de la populație FIDELIS și TEZAUR, prin care a luat alte 2,74 miliarde lei. Cererea pentru aceste două emisiuni a fost ridicată, în contextul în care Guvernul a oprit de la începutul anului împrumuturile de la populație, derulate anterior lună de lună. Guvernul a aprobat în august o rectificare bugetară care a majorat deficitul bugetar și, implicit, necesarul de împrumut la aproape 140 miliarde de lei (28,6 miliarde euro), sumă care ar putea crește dacă situația economică se înrăutățește.

Datoria statului, calculată ca pondere în PIB, va crește anul acesta la 46,2%, comparativ cu 35,2% anul trecut, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Avansul de 11 puncte procentuale este sub media UE, prognozată să urce cu 15,7 puncte procentuale. Situația șubredă a finanțelor statului român ar urma să se vadă, însă, anul următor, când îndatorarea statului va continua să crească, într-un ritm accelerat care nu ar mai fi întâlnit la niciun alt stat UE. Pentru cele mai multe dintre țările membre, datoria ca pondere în PIB ar urma să scadă, să stagneze sau să urce ușor. Calculat per capita, rezultă că datoria totală a statului crește anul acesta la 5.027 de euro în numele fiecărui român, față de 4.023 de euro anul trecut și 2.933 de euro în anul 2014. Cu împrumuturile pe care Comisia estimează că statul le va lua în 2021, datoria ce revine fiecărui român va ajunge la 6.341 de euro.