Autori

Mai mulți parlamentari PNL, printre care Gheorghe Pecingină, Alina Gorghiu și Bogdan Huțucă, au inițiat un proiect de lege care clarifică regimul fiscal aplicabil indemnizației de detașare transnațională. De asemenea, ANAF nu va putea reîncadra din urmă, pentru perioada 1 iulie 2015 - data intrării în vigoare a legii, sumele de această natură și nu va putea emite decizii de impunere. Sumele stabilite de ANAF și plătite de firme vor trebui restituite. După cum a scris Profit.ro recent, doar în trei luni, ANAF a stabilit firmelor care fac transport rutier de marfă sume suplimentare de plată de circa 300 de milioane de lei.

Guvernul a publicat lista măsurilor incluse în PNRR, așa cum arată acesta în forma finală, adoptată de Comisia Europeană. Reformele vizând legislația fiscală și ANAF sunt în mare măsură cele pregătite de Guvern și prezentate de Profit.ro în iunie, cu unele clarificări, cum ar fi că reducerea ariei de aplicabilitate a regimului special pentru microîntreprinderi se va face treptat, începând din T1 2023 și până în T4 2024. Similar, vor fi reduse și eliminate și alte facilități.

Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de ordonanță de urgență care prorogă de la 1 octombrie 2021 la 31 martie 2022 termenul până la care ar trebui să preia de la ANAF activitatea de soluționare a contestațiilor formulate împotriva titlurilor de creanță, precum și a altor acte administrativ-fiscale emise de Fisc. Măsura este susținută de mediul de afaceri, care consideră că ANAF nu ar trebui să aibă decizia și asupra contestațiilor depuse împotriva deciziilor inspectorilor agenției. Acesta nu este prima amânare a termenului.

Bugetul statului a înregistrat în primele opt luni un deficit de de 39,36 miliarde lei (3,35% din PIB), sumă cu care cheltuielile Guvernului au depășit veniturile și care trebuie împrumutată. În primele opt luni ale anului trecut, cu un impact economic mai sever al restricțiilor impuse pentru combaterea pandemiei, deficitul bugetar a fost de e 54,77 miliarde lei (5,19% din PIB). Evoluția pozitivă a fost determinată de creșterea veniturilor bugetare cu 1,42 puncte procentuale din PIB (an/an), influențată în principal de avansul încasărilor din TVA și fonduri europene, precum și de reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,42 puncte procentuale din PIB (an/an), ca urmare a diminuării ponderii cheltuielilor cu salariile în PIB, afirmă Ministerul Finanțelor.

România va primi o sumă de circa 3,9 miliarde de euro de la Comisia Europeană în noiembrie sau decembrie, suma fiind aferentă primei tranșe a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Finanțelor, Dan Vălceanu, într-un interviu pentru PROFIT NEWS. În cele 3,9 miliarde sunt incluse granturi, dar și împrumuturi. Banii vor fi destinați finanțării de proiecte incluse în PNRR, în funcție de stadiul de pregătire al acestora. Profit.ro a scris anterior, citând un document al Ministerului Finanțelor, că România va avea costuri cu dobânzile mai mici cu aproximativ 4 miliarde de euro luând banii din PNRR decât dacă se împrumuta prin forțe proprii de pe piețele externe, unde plătește dobânzi mult mai mari față de Comisia Europeană.