Autori

Contribuabilii mijlocii vor trece în perioada următoare de la administrațiile regionale ale ANAF la cele județene, vămile vor rămâne la administrațiile regionale, iar operațiunile de valorificare de bunuri confiscate, aflate în prezent la nivel regional vor fi preluate de Direcția executări silite cazuri speciale, din cadrul centralei ANAF. În plus, va fi înființat un serviciu intern de prevenire și protecție, pentru securitate și sănătate în muncă, precum și Biroul pentru protecția datelor cu caracter personal, în subordinea președintelui ANAF.

Inspectorii Antifraudă au sigilat în ultima perioadă 12 parcuri auto cu autoturisme și utilaje agricole "la mâna a doua" și o platformă feroviară pentru autoturisme rulate, parte a verificării comerțului cu mașini second-hand pentru prevenirea fraudelor cu TVA. Acțiunile vizând comerțul cu astfel de mașini sunt inițiate în cadrul operațiunii denumite Xenon, lansată de Fisc încă din prima parte a anului 2016.

Plecarea din țară în ultimii ani a unui număr mare de români apți de muncă nu a lăsat în dificultate doar sistemul de pensii, ci și sistemul public de sănătate. Potrivit datelor analizate de Profit.ro, numărul asiguraților se situează la 17,4 milioane de persoane, în timp ce cel al persoanelor care plătesc contribuții este de 6,7 milioane. Îngrijorător pentru viitorul României, numărul pensionarilor scutiți de contribuții la sănătate este mai mare decât al copiilor și tinerilor care își continuă studiile.

Noua legislație privind dividendele, care permite firmelor să le distribuie după încheierea fiecărui trimestru al anului, reprezintă o normalizare a situației, întrucât decizia economică de a distribui sau nu dividende în cursul anului ar trebui să revină investitorilor și nu statului. Totuși, firmele care vor apela, probabil, cel mai des la acest tip de distribuție sunt cele mici, în contextul în care anumite companii, precum cele listate, trebuie să îndeplinească cerințe de raportare destul de costisitoare. Schimbarea este benefică societăților comerciale românești, deoarece va elimina multe dintre situațiile artificiale cum sunt renumitele „cheltuieli de protocol” nedeductibile fiscal sau „avansurile către acționari”, afirmă, într-o analiză transmisă Profit.ro, Valentina Radu, partener taxe, Barin.

Datoria publică a României în valoare nominală, calculată conform metodologiei UE, a crescut de la aderare și până la finele anului trecut de 4,6 ori, al doilea cel mai rapid ritm din UE, după Estonia, unde datoria s-a majorat de 5,9 ori în acest interval. Calculată ca procentaj din PIB, așa cum preferă politicienii care se află pe moment la guvernare, nivelul datoriei publice, de 35% din PIB, este printre cele mai reduse din UE, dar mai ridicat comparativ cu Cehia (34,6%), Bulgaria (25,4%), Luxemburg (23%) și Estonia (9%). În 2008, datoria statului român ca procentaj din PIB a fost de 11,9%.

Inteligența artificială (IA) va avea un impact uriaș asupra economiei globale până în 2030, potrivit unei analize a firmei de consultanță PwC asupra impactului economic al IA. România are un potențial semnificativ în ceea ce privește perspectivele dezvoltării tehnologiei inteligenței artificiale la nivel local, iar adoptarea rapidă a acestor tehnologii, chiar din faza de pionierat, ar putea fi o șansă pentru reducerea decalajelor față de vestul Europei, consideră consultanții PwC.

Rectificarea bugetară din luna septembrie a acestui an bagă economia și societatea românească pe ultima fază a paradigmei de creștere bazată pe consumul produselor provenite din alte state, dar pe care le plătim cu bani împrumutați. În paralel, Produsul Intern Brut (PIB) potențial este compromis de restrângerea la minime istorice a investițiilor, avertizează Romanian Business Leaders (RBL), una dintre cele mai importante organizații ale mediului de afaceri.

Ministerul Finanțelor a lansat oficial proiectul pentru modificarea legislației insolvenței, operând o serie de modificări față de varianta redactată săptămâna trecută, obținută și prezentată de Profit.ro, cel mai probabil ca efect al criticilor transmise de mediul de afaceri, atât de către avocați, cât și de către practicieni contactați de Profit.ro. Documentul a fost acum avizat și de Ministerul Justitei, condiție necesară pentru a fi adoptat de Guvern. Schimbările importante aduse acum sunt legate de criteriile de ștergere a până la 50% din datoria către stat, introducerea de condiții în care statul poate cesiona creanțe, precum si eliminarea termenului mai scurt în care instanța trebuia să se pronunțe asupra unei cereri de faliment a statului creditor cu peste două treimi, dacă firma în insolvență nu respectă anumite condiții.

Codul Fiscal va fi modificat pentru a permite de anul următor tuturor ONG-urilor și cultelor să primească de la persoanele fizice 3,5% din impozitul pe venit plătit de acestea statului, potrivit ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici. În prezent, ONG-urile care furnizează servicii sociale pot primi 3,5% din impozitul pe venit datorat statului de contribuabili pentru salarii și pensii, iar restul doar 2%.

Ministerul Justiției blochează proiectul de modificare a legislației insolvenței, prezentat de Profit.ro aici, și proiectele de legislație pentru Fondul Suveran de Investiții și Dezvoltare, a acuzat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, adăugând, că, în opinia sa, comportamentul oficialilor de la Ministerul Justiției reprezintă „o încercare de fugă de asumare a unor decizii”. Dacă în cazul proiectului de modificare a legislației insolvenței, Ministerul Justiției evită să acorde un aviz, în ce privește Fondul Suveran a blocat proiectul transmițând un volum foarte mare de informații.