Autori

Guvernul a strâns de la români în cei doi ani de la introducerea supraaccizei la carburant, perioada septembrie 2017 - septembrie 2019, suma de 5,85 miliarde de lei și ar putea ajunge până la finele anului la 7 miliarde de lei. Reintroducerea supraaccizei la benzină și motorină a fost una dintre primele promisiuni importante în materie de fiscalitate încălcate de Guvernul PSD instalat din 2017 și anume cea de a nu introduce taxe noi. La 19 milione de români, presupunând că mai sunt atâtea persoane în țară, media ar fi de peste 300 de lei pe cap de locuitor. Iar cei care nu au suportat supraaciza direct, la pompă, au suportat-o indirect, în prețurile mai mari ale bunurilor și serviciilor.

Inspectorii ANAF de la direcțiile Antifraudă și Inspecție Fiscală au avut în prima jumătate a anului o activitate semnificativ mai redusă raportat la aceeași perioadă a anului trecut. Numărul de verificări derulate de Inspecția Fiscală a consemnat o scădere foarte redusă, iar la Antifraudă controalele, vizând în principal utilizarea caselor de marcat, au fost în prima jumătate a anului cu 30% mai puține după recordul de anul trecut, dar s-au menținut la un nivel foarte ridicat. Foarte important, însă, numărul de sancțiuni, valoarea prejudiciilor, obligațiile suplimentare, măsurile asigurătorii și sesizările penale au consemnat un recul important. Evoluția este parțial determinată de abordarea mai puțin draconică a ANAF în contextul aplicării Legii prevenirii.

Ministerul Finanțelor trebuie să se pronunțe, în urma unei analize, dacă statul va achiziționa pachetul de acțiuni deținut de Deutsche Telekom (DT)/OTE la Telekom Romania Communications, fosta companie Romtelecom, indică un document al Ministerului Comunicațiilor, analizat de Profit.ro. Opțiunea este însă blocată la acest moment, deoarece statul are nevoie de o schimbare importantă în legislație, care, în forma actuală, nu-i permite să cumpere acțiuni. Un proiect de ordonanță care ar fi acordat statului posibilitatea să cumpere acțiuni a fost inițiat în vară de Ministerul Economiei, dar a fost întârziat în procesul de avizare interministerială. Chiar dacă proiectul are acum toate avizele, Guvernul Dăncilă, demis de Parlament, nu mai are cum să promoveze această modificare. Decizia dacă statul va oferta preluarea participației DT/OTE la Telekom Romania Communications, unde mai are 45,99% din acțiuni, revine astfel viitorului guvern.

Guvernul nu "a reușit" să elimine split TVA nici măcar la un an după ce Comisia Europeană a transmis autorităților române că mecanismul de plată defalcată este un abuz asupra firmelor și că va iniția procedura de infringement dacă România nu renunță la acest instrument. După păsuiri succesive obținute de România de la Comisie anul acesta, în prezent un proiect de lege care face mecanismul complet opțional abia a trecut de votul Senatului. România riscă să ajungă în procedura de infringement a Comisiei dacă nu elimină măcar până la 1 ianuarie split TVA, obligatoriu în prezent pentru anumite categorii de firme, a declarat Vlad Boeriu, partener Taxe Indirecte, Deloitte România. Programul de guvernare prezentat recent de PNL promite inclusiv eliminarea split TVA.

Peste 1.200 de dosare penale au fost întocmite în urma controalelor făcute de polițiști, de la începutul acestui an, pentru prevenirea și descurajarea contrabandei și a comerțului ilegal cu produse contrafăcute. Valoarea bunurilor confiscate este de peste 22 de milioane de lei.

Deficitul bugetar se va situa anul acesta la 3,4% PIB, peste limita de 3% admisă în UE, estimează economiștii ING Bank. Prognoza pentru deficit a fost revizuită la 3,4% de la 3%, cât anticipa banca anterior, după ce ritmul deteriorării finanțelor publice a accelerat în a doua parte a anului, iar la nouă luni Ministerul Finanțelor a anunțat un deficit de 2,62% din PIB. Motivul acestei înrăutățiri este că ritmul de creștere a veniturilor nu a reușit să țină pasul cu majorarea cheltuielilor. Actualul guvern interimar nu mai are motivație și forță să țină defcitul în limita de 3%, atrag atenția economiștii.

ANAF a inițiat procedurile pentru a demola o clădire de birouri de 7 etaje (S+P+7E+8 retras) din sectorul 5, fostul sediu al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), urmând ca pe terenul de 3.100 de metri pătrați să ridice o nouă clădire de birouri Clasa A, compartimentată inclusiv open-space și cu parcaj subteran pe mai multe niveluri, potrivit unui document analizat de Profit.ro. Ministerul Finanțelor, unde se află de fapt decizia, și ANAF analizează de câteva luni opțiuni pentru un sediu al structurii centrale a ANAF, variantele fiind achiziția unei clădiri sau construcția unui sediu nou.

Marile spitale de stat, mai ales cele din București, sunt supraîncărcate cu pacienți din cauza lipsei resurselor și a specialiștilor în unele spitale mai mici, dar și din cauza unei strategii inadecvate a autorităților, care nu utilizează în mod similar și resursele disponibile în sectorul medical privat, afirmă specialiști din domeniu, prezenți la Profit Health.forum. Presiunea aceasta este amplificată de faptul că foarte multe persoane apelează la serviciile de urgență din aceste spitale mari, deși în cazul lor urgența nu se jutifică. Circa 40% din cazurile ajunse la Spitalul Universitar de Urgență din București (SUUB) nu sunt urgențe reale.

Guvernul a împrumutat în luna octombrie 4,3 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat către bănci și investitori, cu circa 300 de milioane de lei mai mult față de ceea ce a anunțat la începutul lunii, potrivit calculelor Profit.ro. Totalul pentru primele 10 luni din acest an a urcat astfel la 65,5 miliarde de lei, 90% din necesarul anunțat pentru întreg anul. După ce în septembrie Ministerul Finanțelor a avut oarecare probleme la obținerea de împrumuturi, cu trei licitații ratate, în octombrie lucrurile au mers ceva mai bine pentru stat. A împrumutat mai mult decât a anunțat, chiar dacă la costuri ușor mai ridicate pe unele maturități, o singură licitație fiind ratată, cea de pe 10 octombrie, ziua în care în Parlament se vota moțiunea de cenzură.

Statul a rambursat în primele opt luni ale anului TVA de 12,6 miliarde de lei, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, în creștere cu 8,6% comparativ cu 11,6 miliarde de lei în primele opt luni ale anului trecut. În același timp, TVA netă a urcat cu 11,6%, de la 37 miliarde de lei la 41,3 miliarde de lei. TVA netă este ceea ce statul păstrează, după ce din TVA brută, suma totală colectată din TVA, rambursează firmelor sumele la care au dreptul.