Autori

Ministerul Finanțelor modifică Legea prevenirii pentru a include în lista neregulilor în cazul cărora nu sunt aplicate imediat amenzi și nerespectarea de către firme a obligației de a avea imprimante fiscale sau case de marcat cu jurnal electronic. Astfel, firmele care nu s-au încadrat în termen nu vor mai fi amendate direct, ci vor primi un plan de remediere cu un nou termen de conformare. Amenda în acest caz ajunge până la 10.000 de lei, dar atrage și suspendarea activității respectivului punct de vânzare până la dotarea cu aparatele fiscale.

IMM-urile pot depune începând de astăzi solicitări pentru fonduri nerambursabile de până la 250.000 de lei, destinate dezvoltării activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață. Banii pot fi ceruți de firme pentru întărirea capacității de promovare a produselor și serviciilor de piață, precum și pentru dezvoltarea și modernizarea activității. Aproape 30 de firme au transmis aplicații pentru program încă din prima parte a zilei.

Numărul total al angajaților din România nu este cunoscut nici măcar de autorități, în contextul în care multe structuri ale statului, ca Ministerul Apărării, SRI sau SIE, țin secrete aceste informații, iar unele tipuri de angajați, precum functionarii publici, nu sunt raportate în sistemul Revisal al Inspectiei Muncii. Vestea bună este că putem spune cu certitudine că în România numărul angajatilor este mai mare de 5,84 milioane, iar cel a contractelor de muncă trece de 6,28 milioane. Vestea proastă este, însă, ca toți acești salariați care nu apar la ITM lucrează pentru stat.

Numărul celor care au depus Declarația Unică a ajuns în prezent la aproape 800.000, potrivit informațiilor Profit.ro, după ce la termenul limită, de 31 iulie, totalul persoanelor care au transmis acest formular la Fisc se situa la 734.000. Acesta este primul an în care a fost introdusă Declarația Unică, un formular ANAF care a înlocuit șapte declarații fiscale.

ANAF intenționează să trimită până la 30 octombrie deciziile de impunere pentru anul 2017, prevede un proiect de ordin al președintelui ANAF. Potrivit declarațiilor anterioare ale ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici, până la finele acestui an, ANAF ar trebui să trimită decizii de impunere care să centralizeze, în cazul fiecărui contribuabil, toate deciziile restante din ultimii ani.

Ministerul Finanțelor va începe să controleze, inclusiv pentru anii din urmă, modul în care fundațiile, asociațiile non-profit și alți astfel de beneficiari folosesc banii primiți ca sponsorizare/mecenat, în urma redirecționării din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice. Statul va începe să verifice și cum sunt folosiți banii alocați acestora din buget. Controalele vor fi declanșate după ce Curtea de Conturi a constatat că la nivelul Finanțelor și al Fiscului nu există o structură de verificare a acestor bani și nici certitudinea privind legalitatea cheltuirii conform scopului declarat.

Criptomonedele, precum bitcoin, vor fi în continuare impozitate la venitul brut obținut la vânzare, situație care presupune că o persoană este obligată să plătească impozitul de 10% pe venitul respectiv chiar dacă a vândut în pierdere față de prețul la care a cumpărat. La propunerea mediului de afaceri ca veniturile din tranzacționarea de criptomonede să fie tratate ca venituri din investiții, Ministerul Finanțelor a transmis că situația va rămâne neschimbată până la reglementarea criptomonedelor de către BNR și ASF.

Camera de Comerț Americană în România - AmCham Romania, în numele comunității de afaceri pe care o reprezintă – peste 430 de companii americane, internaționale și românești - a transmis că respinge „acuzațiile tendențioase lansate în spațiul public la adresa companiilor multinaționale și a angajaților acestora”. Mesajul AmCham vine după ce liderul PSD Liviu Dragnea a acuzat, la începutul săptămânii, că multinaționalele finanțează mișcările de stradă și asociațiile care protestează față de măsurile Guvernului, îndemnându-și angajații să iasă la protest, întrucât au anumite interese economice.

Numărul persoanelor fizice și juridice înregistrate în Spațiul Privat Virtual (SPV) s-a apropiat de 650.000 în urma campaniei Ministerului Finanțelor de a promova depunerea online, prin SPV, a Declarației Unice. Finanțele au încercat să aducă în SPV în jur de 1 milion de români, cam toți cei care aveau obligația de a depune Declarația Unică.

Românii se împrumută mult mai scump comparativ cu cetățenii celorlalte state din UE, în contextul în care indicele Robor la 3 luni a crescut de la minimul record înregistrat în toamna anului 2016. Doar Polonia are o rată cât de cât apropiată de cea din România, însă, chiar și așa, Robor la 3 luni este de aproape două ori mai ridicat decât echivalentul din Polonia. Totodată, indicele similar din Ungaria este de numai 0,2%, iar în Bulgaria are chiar o valoare negativă.