Autori

Guvernul României se împrumută în prezent de două ori mai scump comparativ cu cele din Polonia și Ungaria, după ce în toamna anului 2016 cele trei țări se situau la același nivel, potrivit dobânzilor la 10 ani analizate de Profit.ro. În timp ce dobânzile plătite de Polonia, Ungaria sau Bulgaria pentru a împrumuta bani de la bănci și investitori au scăzut în ultimii 3 ani, cele pe care trebuie să le achite România au urcat, astfel că în prezent distanța față de țările din regiune este una destul de mare. Responsabil de această situație este Guvernul.

Șapte companii au semnat astăzi acorduri de finanțare cu Ministerul Finanțelor, în urma cărora proiectele, cu o valoare totală de 620,9 milioane lei, vor avea ajutor de stat totalizând 194,3 milioane lei. Printre companiile care primesc bani de la stat pentru investiții se numără Detergenți SA, parte a grupului american Procter & Gamble, pentru înființarea unei fabrici de detergenți destinați pieței europene, IRUM, pentru creșterea capacității de producție de tractoare, precum și Romaqua Group, pentru extinderea capacității de producție de apă oligominerală naturală plată.

Rezerva de valută a Finanțelor se va situa anul acesta, conform planurilor Finanțelor, la cel mai redus nivel, ca pondere în PIB, începând cel puțin din 2012, potrivit datelor analizate de Profit.ro. La finele anului trecut, statul avea 5,3 miliarde de euro în rezerva de valută, bani pe care ar trebui să-i folosească pentru a se împrumuta în condiții cât mai bune de la bănci și investitori. Deși rezerva de valută a avut efecte pozitive asupra dobânzilor, Guvernul nu pare interesat de consolidarea acesteia. Un alt aspect important este că îndatorarea netă a statului este prognozată să urce anul acesta pentru prima dată începând din 2014.

Euro va urca spre finalul acestui an la un curs de 4,8 lei/euro, iar în termen de 12 luni, în august anul următor va trece de 5 lei, estimează analiștii băncii americane Goldman Sachs, una dintre cele mai mari instituții financiare din lume. Deteriorarea fundamentelor economice, precum agravarea deficitului de cont curent, riscurile fiscale și politice, dar și creșterea accelerată a salariilor, care a făcut economia României mai puțin competitivă, ar determina, în opinia analiștilor Goldman Sachs, BNR să permită o depreciere mai accentuată a leului.

Ministerul Finanțelor lucrează la o schemă de ajutor de stat pentru sectorul construcțiilor, prin care să aplice în concordanță cu legislația UE facilitățile fiscale acordate acestui sector. Schema de ajutor de stat urmează să fie finalizată, potrivit informațiilor Profit.ro, dar nu mai devreme de câteva săptămâni.

Ieșirea ALDE din coaliția guvernamentală cu PSD crește incertitudinile politice în contextul unui calendar electoral aglomerat și al amplificării dezechilibrelor macroeconomice, avertizează agenția de rating Fitch. Destrămarea coaliției are un impact negativ asupra încercărilor Guvernului de a ține deficitul bugetar sub control, dar incertitudinea politică ar putea avea și un efect pozitiv, anume că devine nesigur dacă Guvernul mai poate continua cu planurile de a majora pensiile cu 40% în septembrie anul următor, după creșterea de 15% de luna aceasta. Dacă nu va mai avea loc majorarea de anul următor, atunci s-ar reduce presiunea uriașă asupra bugetului de stat pentru o creștere a veniturilor care să acopere aceste cheltuieli, potrivit agenției de rating. Fitch nu crede Guvernul că va ține deficitul la 2,76% anul acesta și estimează că indicatorul se va situa la 3,4%, peste pragul de 3% admis în UE.

EximBank, bancă de stat care în prezent nu are legătură cu afacerile de retail, va deveni o bancă universală, urmând să asigure servicii și pentru populație, prevede un proiect de ordonanță de urgență a Ministerului Finanțelor. Măsura vine în contextul în care Eximbank a anunțat, în iunie, că a semnat cu National Bank of Greece (NBG) contractul pentru Banca Românească, preluând astfel subsidiara bancară a NGB din România. Preluarea și continuarea activității Banca Românească, o bancă universală, necesita extinderea activităților EximBank.

Inspectorii Antifraudă au derulat peste 8.200 de controale în primul trimestru al acestui an, cu 60% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut. Numărul amenzilor a crescut cu 70%, la 3.600, iar valoarea amenzilor și valoarea confiscărilor sunt de câteva ori mai mari. În perioada imediat următoare, Antifrauda va trebui să înceapă controale în urma cărora va aplica direct amenzi de până la 10.000 de lei firmelor care încă nu s-au dotat cu noile case de marcat, cu jurnal electronic. Moralul inspectorilor Antifraudă este, însă, scăzut, în contextul în care direcția are un deficit mare de personal, iar conducerea ANAF și cea a Ministerului Finanțelor au inițiat recent un program de restructurare a ANAF care prevede, după cum a scris aici Profit.ro, și desființarea Antifraudei, prin integrarea în Direcția de Inspecție Fiscală a ANAF.

Restructurarea ANAF, inclusiv separarea Vămii într-o nouă structură, subordonată direct Ministerului Finanțelor, nu trebuie să afecteze colectarea veniturilor la buget, atrage atenția FMI într-un raport. Fondul consideră că ANAF ar trebui să devină o instituție mai transparentă, orientată mai mult spre serviciile acordate contribuabililor, și recomandă o evaluare amplă a Codului Fiscal, din cauza numărului mare de modificări din ultimii ani. Răspunsul autorităților: noul șef al ANAF, Mirela Călugăreanu, va implementa reforme cuprinzătoare, care ar putea implica și asistență tehnică din partea FMI.

Sistemul IT al ANAF cauzează probleme nu doar celor care vor să declare venituri și să-și achite datoriile către stat, ci și firmelor care au furnizat bunuri sau servicii statului și încasează bani pentru acestea. Din cauza căderilor repetate ale infrastructurii IT a ANAF, firmele au ajuns să aibă probleme și cu accesul la banii din conturile deschise la Trezoreria statului, conturi în care autoritățile le virează sumele, potrivit unor mesaje transmise Profit.ro de către oameni de afaceri.