Autori

Avantajul în natură rezultat din utilizarea în interes personal a mașinii de serviciu în cazul microîntreprinderilor și firmelor cărora li se aplică impozitul specific nu va mai fi considerat venit impozabil, potrivit unui document obținut din surse guvernamentale de Profit.ro. Ministerul Finanțelor a ascultat cerințele venite din partea consultanților și mediului de afaceri și va schimba Codul Fiscal pentru a scuti de la impozitul pe venit aceste avantaje și în cazul microîntreprinderilor și firmelor care plătesc impozit specific. Din cauza unor lipsuri în legislație, microîntreprinderile și firmele cu impozit specific sunt obligate să țină evidența și să calculeze avantajul în natură și impozitul pentru acesta.

Guvernul analizează și în prezent o "măsură fiscală referitoare la emisiile provenite de la autovehicule", potrivit informațiilor Profit.ro. Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a sugerat, printr-o declarație din martie, că autoritățile bat în retragere pe acest subiect, după ce nu au reușit să găsească o formulă matematică pentru a introduce o nouă taxă auto care să nu mai poată fi atacată în justiție, cum s-a întâmplat de fiecare dată în ultimii ani, cu decizii în defavoarea autorităților. La momentul respectiv, ministrul afirma că, din acest motiv, Guvernul va recurge la varianta de a stimula înnoirea parcului auto național prin intermediul Programului Rabla. Profit.ro a prezentat în trecut mai multe variante analizate de Guvern pentru înlocuirea taxei auto.

Pensiile speciale și indemnizațiile speciale vor fi impozitate progresiv, urmând ca un proiect în acest sens să fie pregătit de către ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, au declarat surse din PSD. Decizia a fost luată aseară la reuniunea Comitetului Executiv (CEx) al PSD. Totodată, Ministerul Finanțelor va pregăti măsuri de reducere a cheltuielilor cu impact de circa 4 miliarde de lei în deficitul bugetar, însă este dispus să accepte ca deficitul să depășească pragul de 3% dacă banii sunt folosiți pentru investiții, a declarat, tot la reuniunea conducerii PSD, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.

Bugetul alocat la nivelul Ministerului Finanțelor pentru investiții în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (IT&C) în 2019 este de 160 de milioane de lei, inferior necesarului estimat, tot de minister de 356 milioane de lei, potrivit datelor Profit.ro. Îngrijorător este, însă, că nici acești bani nu vor fi, cel mai probabil, cheltuiți până la finele anului, după modelul altor ani în care au fost alocate fonduri doar pe hârtie. Finanțele și ANAF nu au anunțat până acum vreun proiect major pentru modernizarea sistemului IT care deservește ANAF și ministerul, iar timpul rămas până la finele anului face puțin probabilă inițierea unor proiecte ample. Infrastructura IT a ANAF este de mulți ani la limita critică, însă autoritățile au ales constant să ignore acest subiect, iar anul acesta au anulat oficial și programul de modernizare a ANAF cu un împrumut de la Banca Mondială.

Promovarea eșalonării la plată, extinderea serviciului Spațiu Privat Virtual (SPV), inclusiv prin obligativitatea înrolării tuturor activităților independente în SPV, o atitudine mai agresivă în procedurile de executare silită a marilor datornici, depunerea on-line obligatorie a tuturor declarațiilor fiscale, posibilitatea achitării obligațiilor online sau prin plata cu card la casieria administrației ori la ATM, atenție sporită la selectarea contribuabililor pentru inspecții fiscale, dar și implementarea unui sistem de transmitere și înregistrare electronica a popririlor pe conturile operatorilor economici deschise la unitățile trezoreriei statului, se numără printre măsurile gândite și propuse pentru anul 2019 de actuala șefă a ANAF, Mirela Călugăreanu, cu câteva luni înainte să fie numită pe acest post, moment la care conducea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București.

Ministerul Finanțelor va modifica semnificativ două scheme de ajutor de stat, respectiv cele pentru stimularea investițiilor cu impact major în economie, respectiv pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă. Printre modificări sunt eligibilitatea cheltuielilor salariale pentru ajutor de stat, dar și modificarea intensităților maxim admise în funcție de nivelul de dezvoltare al județelor, astfel încât să fie eliminate decalajele de dezvoltare dintre județe prin stimularea realizării de investiții în județele slab dezvoltate. De asemenea, companiile nu vor mai fi nevoite să demonstreze că nu au datorii la stat în momentul în care cer ajutor de stat, ci abia în momentul în care ajung în stadiul de a primi banii.

ANAF schimbă modul în care populația și reprezentanții firmelor vor putea consulta specialiștii ANAF pentru a lămuri probleme legate de taxe și impozite. Dacă acum o practică întânită des este ca persoana care are de rezolvat ceva să se plimbe pe la diferite birouri dintr-o unitate ANAF, căutând un angajat al Fiscului sau cerând sprijin pentru a-și clarifica situația, un proiect aflat în derulare la nivelul ANAF prevede crearea unui spațiu special în cadrul unităților fiscale, dedicat contribuabililor care solicită programarea unei vizite la sediu, și implementarea unei aplicații online prin intermediul căreia contribuabilul să poată stabili data și ora vizitei, dar și tema discuțiilor, potrivit informațiilor Profit.ro. Vor putea fi discutate orice probleme fiscale au contribuabilii, urmând ca în funcție de temă, să fie alocată persoana adecvată din cadrul serviciilor ANAF. Într-o primă fază, proiectul va fi lansat în regim pilot la regionala Galați a ANAF.

Deficitul bugetar, cheltuielile Guvernului care depășesc veniturile și sunt acoperite din împrumuturi, a ajuns în primele cinci luni la 14,7 miliarde lei, reprezentând 1,4% din PIB, sumă cu 80% mai mare comparativ cu deficitul din perioada ianuarie-mai a anului trecut, când minusul din bugetul statului a fost de 8,14 miliarde lei, respectiv 0,88% din PIB. În timp ce Guvernul a avut venituri mai mari cu 11,6%, cheltuielile au crescut în aceeași perioadă cu 16,3%, motivul cel mai evident fiind avansul accelerat al salariilor din sectorul public, cu 24,6%.

Numărul de case de marcat cu jurnal electronic instalate la firme a ajuns la circa 400.000, jumătate din totalul firmelor care ar trebui, conform estimărilor Guvernului, să aibă astfel de aparate. Stocuri la distribuitori sunt suficiente, însă ritmul noilor instalări a încetinit atât de mult, încât nu pare fezabil ca procesul să se încheie nici până la finele acestui an. Este important de menționat că noile case de marcat ar trebui să comunice online cu ANAF, însă Centrului Național pentru Informații Financiare (CNIF), cel care administrează infrastructura IT a ANAF și Ministerului Finanțelor, nu are, în prezent, capacitățile tehnice necesare pentru acest lucru. În prezent, pentru casele de marcat cu jurnal electronic deja instalate, datele extrase din aparatele de marcat instalate se transmit lunar, electronic, prin declarație inteligentă pusă deja la dispoziția operatorilor economici (A 4200). ANAF poate desfășura, în prezent, în raport cu firmele care nu au noile case de marcat, doar acțiuni de tip preventiv/stimulativ și nu de sancționare de la prima abatere a operatorului economic.

Cota de impozitare a profiturilor companiilor, de 16%, a reprezentat mulți ani un avantaj pentru România în raport cu țările vecine. Reducerea impozitului pe profit de către mai multe state în ultimii ani, în încercarea de a atrage companii, a condus însă acum la situația în care România nu se află printre țările cu cea mai scăzută rată de impozitare în regiune. Dintre statele cu care România se învecinează, doar Ucraina reține mai mult din profitul companiilor. Chiar și așa, companiile din România nu s-au plâns în ultimii ani de impozit, ci de haosul fiscal, de lipsa de predictibilitate în ce privește legislația.