Autori

Cele mai multe dintre drepturile persoanelor stabilite prin regulamentul GDPR introdus la nivelul UE, regulamentul pentru protecția datelor cu caracter personal, nu se aplică și în relația dintre ANAF și persoana plătitoare de taxe, reiese dintr-un ghid intocmit de ANAF. Printre drepturile GDPR de care persoanele beneficiază în raport cu diverșii operatori de date cu caracter personal se numără: dreptul la informare, dreptul de acces la datele personale, dreptul la ștergerea datelor cu caracter personal și dreptul la restricționarea prelucrării datelor. Cei care sperau că vor putea cere ANAF să le șteargă datele și să uite de ei vor fi, însă, dezamăgiți. Drepturile GDPR se aplică destul de limitat în relația ANAF cu plătitorii de taxe și impozite.

Identificarea tuturor contribuțiilor fiscale către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) reprezintă și acum o problemă majoră în rândul companiilor, deși prevederile privind aceste taxe și contribuții sunt în vigoare încă din anul 2005, conform unui sondaj EY România derulat în luna iunie 2019. Sondajul a avut ca scop măsurarea impactului ultimelor modificări legislative asupra mediului de afaceri românesc, cu referire specifică la contribuțiile și taxele către Fondul pentru Mediu și așteptările contribuabililor în relația cu autoritățile competente.

ANAF pune acum la dispoziția populației și firmelor un ghid cu procedura de mediere. Medierea, disponibilă de la finele săptămânii trecute, conferă posibilitatea populației și firmelor în cazul cărora a fost inițiată procedura de executare silită să depună, în termen de 15 zile de la primirea somației, o notificare în care să ceară să se întâlnească cu reprezentanții ANAF pentru a discuta situația.

ANAF va fi reorganizată, urmând ca Direcția Generală a Vămilor, în prezent o direcție a Fiscului, să treacă direct în subordinea Ministerului Finanțelor, cu numele de Autoritatea Vamală Română, prevede un proiect de ordonanță de Guvern aflat în posesia Profit.ro. Personalul actual va fi preluat în noua structură. Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, întreaga operațiune ar trebui să se desfășoare fără să fie necesară creșterea numărului de posturi. Direcția Generală a Vămilor a fost înființată în 2013, preluând activitatea Autorității Naționale a Vămilor. Prin reorganizarea promovată acum de Finanțe se revine, în mare, la situația de atunci.

Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF va fi desființată, urmând ca aparatul central al DGAF să fie absorbit de către Direcția Generală Inspecție Fiscală a ANAF, iar structurile din teritoriu de către administrațiile județene ale Fiscului, probabil tot în activitatea de inspecție fiscală, deși înainte de a ajunge la acestea ar putea, pentru o perioadă intermediară, să fie trecute și pe la direcțiile regionale ale ANAF, potrivit unui plan de reorganizare discutat zilele acestea în cadrul unor întâlniri între reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și șefii ANAF, au declarat mai multe surse pentru Profit.ro. Planul de reorganizare nu a fost, încă, definitivat. Eliminarea Antifraudei, direcție care funcționează cu un deficit foarte mare de personal de mai mulți ani, pare lipsită de sens, în contextul în care România se confruntă cu fraudă de amploare și pierde peste 6 miliarde de euro doar din TVA necolectată. Conducerea ANAF nu intenționează să dea afară angajați de la Antifraudă, însă nu este foarte clar care va fi activitatea lor în cadrul Direcției de inspecție fiscală.

Guvernul a împrumutat astăzi de pe piețele externe 2 miliarde de euro prin vânzarea de eurobonduri pe 12 și 30 de ani. Aceasta este a doua ieșire pe extern de anul acesta, după cea din martie, când statul a luat a împrumutat 3 miliarde de euro, cea mai mare sumă luată vreodată la o singură ieșire pe piețele internaționale a României. Necesarul de finanțare de pe piețele externe prin eurobonduri în acest an a fost anunțat la 4,25 miliarde euro, astfel că autoritățile au trecut deja de prag cu cele 5 miliarde de euro luate până acum.

Guvernul a ieșit marți să se împrumute din nou prin vânzarea de eurobonduri pe piețele internaționale, în contextul în care la cea mai recentă acțiune de acest fel, din luna martie, a împrumutat 3 miliarde de euro, cea mai mare sumă luată vreodată la o singură ieșire pe extern a României. Cel mai probabil, Guvernul va împrumuta acum o sumă mai redusă și va încerca să profite de condițiile bune de pe piețele externe și de interesul foarte ridicat în ultima perioadă al investitorilor străini pentru titlurile de stat emise de guvernul român.

Procedura de mediere, în cadrul căreia contribuabilul cu dificultăți financiare poate analiza împreună cu ANAF situația pentru a identifica cel mai bun mod de stingere a datoriilor pentru care a primit somație, a intrat recent în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial. ANAF a realizat un material informativ în care detaliază pașii de urmat și beneficiile medierii.

Guvernul a împrumutat în iunie prin vânzarea de titluri de stat în lei 7,1 miliarde de lei, o sumă record pentru o singură lună, conform datelor analizate de Profit.ro. Împrumuturile foarte mari ale statului sunt în contextul în care investitorii străini au revenit puternic pe piețele din regiune, inclusiv România, ca urmare a evoluțiilor și așteptărilor pentru dobânzi reduse în SUA și zona euro. Ministerul Finanțelor a profitat de acest context favorabil și a recuperat din rămânerile în urmă la programul de finanțare de pe piața internă, înregistrate în primele luni ale anului.

Statul are prevăzut să plătească anul acesta 9,15 miliarde de lei pentru pensii speciale, potrivit unui document al Ministerului Finanțelor analizat de Profit.ro. Beneficiarii, al căror număr se situa în 2018 la aproape 150.000, sunt cei care au servit în structurile de forță ale statului și includ pensionari MAI, MApN și SRI, parlamentari, procurori și judecători, personal auxiliar de pe lângă instanțe și parchete, diplomați și auditori ai Curții de Conturi. Profit.ro a scris săptămâna trecută, citând surse din PSD, că Guvernul intenționează să taie pensiile speciale prin introducerea unui mecanism de impozitare progresivă, în contextul în care Ministerul Finanțelor va pregăti măsuri de reducere a cheltuielilor, cu impact de circa 4 miliarde de lei în deficitul bugetar.