Autori

Guvernul are o scadență importantă la datoria publică în luna septembrie, cea mai mare de anul acesta. Astfel, ajunge la maturitate o emisiune de eurobonduri de 2 miliarde de euro, bani împrumutați de pe piețele externe în septembrie și octombrie 2013, când la guvernare se afla alianța USL, formată în principal din PSD și PNL. În prezent, la șapte ani distanță, la guvernare se află PNL, iar PSD încearcă să atace executivul cu moțiune de cenzură. Împrumutul ajuns la scadență în septembrie va fi achitat cu alți bani împrumutați, proces numit rostogolire a datoriei.

Bugetul României se află în cea mai dificilă situație din UE dacă ne uităm la ce venituri are statul și la cât trebuie să mai împrumute pentru a-și acoperi toate cheltuielile. La fiecare 100 de lei cheltuiți, Guvernul împrumută în acest an 22,3 lei, cea mai gravă situație din UE, în timp ce Bulgaria stă cel mai bine, cu un necesar de finanțare de numai 6,6 leva din fiecare 100 de leva cheltuiți de stat. Media UE este la circa 15 euro împrumutați din fiecare 100 de euro cheltuieli guvernamentale, un procentaj de 15%, comparativ cu 22,3% în cazul României. România are în acest an un deficit bugetar, calculat ca ponedere în PIB, apropiat de media UE, dar veniturile statului, în declin sunt de mulți ani semnificativ reduse comparativ cu alte state europene. O prezentare onestă a situației bugetare este, însă, cât trebuie să împrumute statul ca pondere în cheltuielile pe care le are de acoperit.

Deficitul bugetar s-a situat în primele șapte luni la 49,68 miliarde lei (4,7% din PIB), comparativ cu 18,1 miliarde lei (1,71% din PIB) în aceeași perioadă a anului trecut. În luna iulie, deficitul a urcat cu 4,5 miliarde de lei, cea mai redusă creștere lunară de la debutul în România a crizei economice cauzate de epidemia de coronavirus, în luna martie. Începând din martie, Guvernul a înregistrat deficite ridicate, martie - 10 miliarde de lei, aprilie - 8,8 miliarde de lei, mai - 12 miliarde de lei și iunie - 6,33 miliarde lei, în contextul în care impactul economic al epidemiei a afectat puternic veniturile bugetului, iar cheltuielile au crescut, mai ales pentru sănătate și susținerea mediului de afaceri. Sume în valoare de 27 miliarde de lei (2,55% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, potrivit Ministerului Finanțelor.

ANAF a întocmit un material informativ despre întocmirea raportărilor contabile la 30 iunie 2020.Ordinul ministrului Finanțelor, care stabilește anul acesta data de 30 septembrie ca termen limită pentru depunerea raportărilor semestriale, a fost publicat în Monitorul Oficial la 30 iulie.

Persoanele și reprezentanții firmelor se pot programa online pentru întâlniri cu inspectorii fiscali. ANAF au implementat un nou serviciu electronic, Programarea online, prin intermediul căruia contribuabilii se pot programa online pentru întâlnirea cu un inspector fiscal de la o structură ANAF precum declarații fiscale, evidență pe plătitor, avize și autorizații (case de marcat), executare silită persoane, cazier fiscal, asistență contribuabili, evitarea dublei impuneri.