ANAF a întocmit un material informativ privind regimul fiscal al veniturilor obținute de zilieri, materialul fiind actualizat cu informații potrivit actelor normative introduse recent, în iulie și august, în ce privește Registrul electronic de evidență a zilierilor, precum și facilitățile pentru activitățile desfășurate de zilieri afectate de întreruperea sau restrângerea activității ca urmare a efectelor epidemiei de coronavirus.
Ministerul Finanțelor pregătește achiziția unui lot de până la 3.700 de laptopuri, contract cu o valoare de peste 11 milioane de lei, pentru a permite angajaților din minister și ANAF să acceseze de acasă, în condiții de siguranță, sistemul informatic al Finanțelor. Regimul de telemuncă a fost adoptat în ANAF și Ministerul Finanțelor încă de la debutul pandemiei, însă implementarea acestuia a fost limitată și de lipsa echipamentelor tehnice sigure, laptopuri și tablete, care puteau fi puse la dispoziția angajaților.
Cheltuielile statului român cu dobânzile vor trece anul acesta pentru prima dată peste pragul de 3 miliarde de euro, iar anul următor ar ajunge la 3,9 miliarde de euro, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Creșterea cheltuielilor cu dobânzile este în cazul Românei printre cele mai ridicate din UE în acest an, dar și anul următor. Motivele sunt costurile de împrumut încă ridicate ale României comparativ cu zona euro, unde țările se finanțează foarte ieftin ca urmare a politicilor Băncii Centrale Europene, dar și deficitele ridicate estimate de Comisia Europeană în cazul României.
Ministerul Finanțelor, condus acum de Florin Cîțu, susține un proiect de lege inițiat în Parlament de fostul ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici, care prevede separarea Vămii de ANAF și înființarea ei ca structură în subordinea Ministerului Finanțelor, cu numele de Autoritatea Vamală Română. Proiectul, deși apreciat de specialiști din Vamă, a avut constant o altă miză pentru politicieni, întrucât cine este la putere la momentul reorganizării Vămii ca nouă structură, își va pune oamenii în funcții, în principal în posturile de conducere.
Producția industrială a României a crescut în luna iulie sub așteptări, iar industria își revine mai lent comparativ cu a altor state din regiune, atrag atenția analiștii grupului financiar austriac Erste. Creșterea producției industriale în iulie, de 3,3% față de iunie, s-a situat sub așteptările Erste pentru un avans de 5,9%. În urma acestei evoluții, contracția anuală a producției industriale a ajuns în iulie la 9,9%, față de 14,3% în iunie, dar semnificativ sub 8%, cât era media așteptărilor analiștilor consultați de Bloomberg. Spre deosebire de alte țări din regiune, România nu reușește să țină pasul cu revenirea încrederii în Germania, principalul partener comercial. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, rămâne, însă, optimist privind revenirea economiei.