Autori

Excesul de lichiditate a căzut abrupt în mai, în contextul turbulențelor politico-electorale, potrivit datelor de la Banca Națională a Românei. Evoluția, venită pe fondul vânzărilor de valută ale BNR, a dus la creșterea semnificativă a dobânzilor.

Guvernatorul Mugur Isărescu sugerează că România s-ar fi găsit într-o cu totul altfel de situație în cazul unei victorii a candidatului populist în alegerile prezidențiale în ceea ce privește indicatorii financiari și monetari. Solicitat să explice cum explică ascensiunea discursului radical, susținut de un personaj precum Călin Georgescu, fost secretar general al Asociației Clubului de la Roma, deci „globalist”, Isărescu spune că asemenea discuții dau sentimentul că nu suntem o țară serioasă.

Sunt semne că România recâștigă încrederea piețelor după perioada recentă de ieșiri puternice de capitaluri, spune guvernatorul Mugur Isărescu, însă este nevoie în continuare de politici serioase și credibile care să ducă la scăderea deficitului bugetar, inclusiv cu o creștere „masivă” a fondurilor europene și o creștere a veniturilor bugetare. Guvernatorul spune că există inclusiv o problemă de finanțare a datoriei.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că, acum, cursul leului este într-o zonă de echilibru, după deprecierea abruptă ce a urmat primului tur al alegerilor prezidențiale și revenirii ușoare de după cel de-al doilea tur.

Banca Națională a României a majorat semnificativ prognoza de inflație pentru acest an. Noul nivel nu ia însă în calcul evenimentele din luna mai legate de alegerile prezidențiale și criza politică și nici măsurile fiscale necesare pentru reducerea deficitului bugetar.

România s-a confruntat cu unele dintre cele mai mari ieșiri de capital din punct de vedere istoric, după primul tur al alegerilor prezidențiale, de la începutul lunii mai, spune guvernatorul BNR. Pragul de 5 lei/euro nu mai putea fi apărat, explică Isărescu.

Victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale este pozitivă pentru activele în lei și relaxează tensiunea din piețe, cred analiștii băncilor. E nevoie însă de un guvern cu puteri depline cât mai curând, care să ia „măsurile nepopulare de consolidare fiscală”, astfel încât România să evite pierderea fondurilor UE și retrogradarea ratingului la junk.

Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni de 752 de milioane de lei pe piața internă, la un randament în scădere abruptă față de cele plătite în ultimele două săptămâni, revenind mai aproape de costurile de dinainte de criza politico-electorală.

Este Ungaria sub Orban un model pentru România? Din punct de vedere al creșterii economice în ultimul deceniu și jumătate, România s-ar uita înapoi, către o țară care s-a mișcat mai încet. Totuși, România merge deja pe modelul Ungariei în ceea ce privește îndatorarea statului: tot mai multe datorii, la dobânzi mari, care mănâncă tot mai mult din buget.

Banca Națională a României a menținut neschimbată rata de politică monetară, în linie cu așteptările analiștilor. Banca centrală pomenește de ieșiri semnificative de capital, care au afectat semnificativ toți indicatorii (dobânzi, curs, rezerva valutară), generate de „perioada electorală prelungită și tensiunile politice în creștere”. BNR atrage atenția că un plan credibil de scădere a deficitului bugetar este crucial.