Autori

Randamentele la titlurile de stat au crescut din nou vineri, pe fondul presiunilor de vânzare din regiune, generate de impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la energie și a creșterii gradului de incertitudine. Inflația ar putea accelera considerabil în acest an în Europa, ca urmare a cotațiilor în creștere la petrol și gaze. Impactul este încă gestionabil, dar s-ar putea acutiza dacă războiul se va prelungi.

Statistica a revizuit în sus creșterea economică pe anul 2025, de la 0,6% (în estimarea semnal) la 0,7% în primele date detaliate, al doilea an consecutiv de creștere slabă, în pofida deficitelor bugetare ridicată, ceea ce confirmă că modelul de creștere bazat pe consum este epuizat, arată BCR. Aproape toată creșterea economică a venit din investiții în ultima pătrime a anului, în timp ce consumul a fost în scădere, iar variația stocurilor a avut o contribuție negativă majoră.

Ministerul Finanțelor a rata licitația pentru titlurile de stat scadente în primăvara anului viitor, fiind nemulțumit de randamentele prea mare cerute de investitori. În piața secundară, randamentele au scăzut joi, după trei zile consecutive de creștere, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Reprezentanții companiei de procesare a plăților Visa au discutat la nivelul Guvernului despre introducerea cardurilor comerciale în sectorul public, precum și despre extinderea plăților digitale de beneficii sociale.

Unul din trei angajați din România câștigă sub 2.700 de lei pe lună, iar șase din zece angajați au salariu net de sub 4.100 de lei, arată un raport al Confederației Patronale Concordia. Distribuția salariilor spre zona de jos arată probleme structurale, de productivitate, pe piața muncii, dar și un grad redus de conformare fiscală. Rata de ocupare rămâne una dintre cele mai scăzute la nivel european, fiind deosebit de redusă în rândul tinerilor, în timp ce firmele își caută angajați necalificați din străinătate.

Piața financiară și de datorie resimte impactul războiului din Orientul Mijlociu. Dobânzile la titlurile de stat și-au continuat creșterea, astăzi, pentru a treia zi consecutivă, și au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultima lună. Mai mult, cotațiile în piața interbancară au crescut și ele, pe fondul unei presiuni de depreciere a leului, susțin analiștii. Corecția este una regională, pe fondul sensibilității la prețul energiei.

Câștigurile nete ale băncilor din piața românească nu reușesc să bată inflația nici în 2025, în pofida unui trimestru al patrulea considerabil mai bun decât cel din anul precedent. Pe de altă parte, rata neperformantelor s-a îmbunătățit la final de an.

Economia României ar putea accelera ușor în acest an, însă creșterea va rămâne una modestă, arată un raport al Confederației Patronale Concordia. Autorii avertizează cu privire la vulnerabilitatea macroeconomică a țării din cauza finanțelor publice șubrede și a deficitului extern ridicat. Costurile mari cu energia au erodat din competitivitatea firmelor românești, și creșterea costurilor cu forța de muncă riscă să exacerbeze declinul.

Noul război din Orientul Mijlociu amenință cu inflația țările din regiunea Europei Centrale și de Est, pe canalul scumpirii energiei. România are cea mai mare transpunere în rata inflației a scumpirii petrolului dintre țările ECE4. Pe de altă parte, forintul maghiar este așteptat să sufere cea mai mare depreciere, potrivit unei analize ING Bank.

Atacul comun al Americii și Israelului împotriva Iranului a generat deja efecte în piețele de mărfuri și cele financiare. UniCredit nu vede motive pentru care petrolul ar trece peste 80 de dolari pe baril, fără o escaladare serioasă a conflictului, câtă vreme în piață există o supraproducție. Analiștii ING Bank cred că întrebarea despre implicațiile războiului asupra piețelor e una simplă și brutală: cât ține?