Autori

ING Bank se așteaptă pentru România la o creștere economică mai ridicată în acest an față de estimările anterioare, dar vede o probabilă recesiune în acest final de an, pe fondul scăderii consumului.

Economia a crescut peste așteptări în trimestrul al treilea, Statistica confirmând datele semnal publicate luna trecută. Sunt știute acum și sursele creșterii. Anul agricol bun a adăugat jumătate de procent la dinamica anuală, în timp ce construcțiile și-au luat un avânt și mai mare. Sectorul IT&C a avut și el o contribuție pozitivă. Ca utilizări, consumul a devenit secundar în dinamica economiei, investițiile devenind mult mai importante. Economiștii prognozează o accelerare a PIB în 2026, pe fondul creșterii investițiilor.

Cu o inflație în scădere și intrată în țintă, Banca Națională a Poloniei, una dintre băncile centrale la care se uită și BNR, și-a permis o nouă reducere a ratei cheie, care ajunge astfel substanțial sub nivelul practicat de Banca Națională a României, care se confruntă cu o explozie a inflației și în 2025. Și cehii au scăzut dobânzile în acest an.

Încrederea în rândul managerilor din industrie s-a îmbunătățit în toată regiunea, în noiembrie, cu excepția României, unde producția și comenzile au scăzut. Industria din regiune continuă să fie marcată de cererea externă slabă, mai ales din Germania.

Indicele de încredere în economia românească a înregistrat o ușoară revenire în noiembrie. Deși nu mai e la minimele de după anul de pandemie 2020, încrederea rămâne la un nivel care indică o contracție a economiei, pentru a șaptea lună la rând. Teama de șomaj a urcat la cel mai ridicat nivel de după 2020, relevă analiza Profit.ro.

Băncile au acumulat tot mai multe titluri de stat pe măsură ce România și-a crescut accelerat datoria publică în ultimii cinci ani, în detrimentul finanțării economiei reale. Din plutonul de șase mari bănci, una se desprinde ca mare finanțator al statului... și este deținută chiar de stat, relevă analiza Profit.ro.

Ritmul creditării continuă să slăbească în termeni nominali și soldul împrumuturilor este în scădere în termeni reali, pe fondul inflației ridicate. Totodată, firmele se îndreaptă tot mai mult spre finanțarea mai ieftină în valută. În același timp, masa monetară își încetinește creșterea nominală, pe fondul scăderii depozitelor la vedere.

Profitabilitatea băncilor românești a scăzut la 9 luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Deși profitul net s-a păstrat în jurul nivelului de 11,6 miliarde de lei, nivelul real a scăzut cu circa o zecime, pe fondul inflației ridicate. Rata creditelor neperformante își continuă creșterea ușoară.

Zilele acestea ajung la scadență împrumuturi de pe piața internă de 15,2 miliarde de lei, un vârf pentru acest an. Costurile de finanțare au scăzut însă în ultima lună și jumătate și în ultimele zile au intrat sub cele ale Ungariei, după multă vreme, conform analizei Profit.ro.

România are la dispoziție fonduri europene de 15-16 miliarde de euro, o sumă record care ajunge la aproape 4% din PIB, pentru anul viitor, dar cu riscul ca o parte din acestea să fie pierdute, ca urmare a ineficienței administrative, incertitudinii politice, precum și a întârzierilor de implementare, arată un raport al ING Bank. În vară vine termenul limită pentru PNRR, unde România nu s-a descurcat tocmai bine, dar a reușit recent să deblocheze niște tranșe de bani. Țări precum Slovacia și Cehia stau mult mai bine la acest capitol, Polonia stă mai rău, în timp ce situația Ungariei este abisală.