Autori

Războiul din Orientul Mijlociu afectează deja perspectivele economice ale României și ale regiunii din care face parte. UniCredit vede o creștere economică mai mică în acest an, în timp ce inflația ar urma să accelereze semnificativ față de prognoza anterioară. În acest context, BNR nu doar că nu va mai tăia dobânda cheie, ba chiar ar putea crește ratele interbancare pentru a ține cursul de schimb. Riscurile fiscale persistă, la acestea se adaugă riscurile politice, iar perspectiva macro a României devine și mai slabă, cu o creștere puternică a datoriei publice.

Indicele Managerilor de Achiziții din industria prelucrătoare românească a crescut ușor în martie, de la minimele istorice din luna precedentă, dar rămâne în zona care semnalizează o contracție a sectorului. Costurile de producție au crescut accelerat, o parte din acestea fiind transmise mai departe clienților.

Rezervele valutare administrate de Banca Națională a României au urcat în martie cu 2 miliarde de euro, la 67 de miliarde de euro. Dacă luăm însă în calcul intrările și ieșirile din împrumuturile externe, datele analizate de Profit.ro sugerează o scădere importantă a rezervei pentru menținerea cursului de schimb.

Cea mai mare problemă pentru întreaga lume este criza în care a intrat democrația liberală, forma de guvernare care a permis țărilor Vestice și nu numai să atingă un nivel nemaivăzut de prosperitate, susține Daron Acemoglu, laureat al premiului Nobel pentru economie. Vestea bună este că există teoretic o rezolvare pentru situația actuală. Vestea rea este că transformarea nu este ușoară și devine din ce în ce mai complicată în condițiile dezvoltării inteligenței artificiale, care crește suplimentar automatizarea și ar putea lăsa omenii deoparte, avertizează economistul.

Încrederea în economia românească a scăzut în luna martie, pe fondul impactului războiului din Orientul Mijlociu, care a generat date mai slabe în toate sectoarele, mai ales în comerțul cu amănuntul, în timp ce așteptările inflaționiste sunt în creștere, relevă datele analizate de Profit.ro.

Noua criză energetică, pornită din războiul din Orientul Mijlociu, este de natură stagflaționistă – crește inflația, încetinește economia, arată Yannis Stournaras, guvernator al Băncii centrale a Greciei și membru în boardul Băncii Centrale Europene. Actorii economici au memoria unei inflații ridicate recente și ar putea reacționa mai rapid la noul șoc, caz în care BCE trebuie să reacționeze rapid, deși stă mai bine decât în 2021-2022. Guvernele ar trebui să nu ia măsuri fiscale prociclice și să meargă cu decizii țintite în cazul în care intervin. La nivel european ar trebui să fie însă și un semnal de alarmă pentru o integrare instituțională mai mare.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că războiul din Orientul Mijlociu generează presiuni inflaționiste, o deteriorare a perspectivelor economice și o aversiune la risc a piețelor, în condițiile în care România este sensibilă la condițiile externe de finanțare. Lucrurile s-ar putea însă înrăutăți dacă războiul se prelungește: impactul ar putea fi sever, avertizează Isărescu.

Ministerul Finanțelor a luat din piață 356 de milioane de lei, pe patru ani, la un randament de peste 7% pe an. Cererea din partea băncilor a fost relativ slabă și emisiunea s-a făcut sub prospect. Finanțele au redus foarte mult emisiunile de datorie în luna martie, pe fondul dobânzilor mai mari cerute de investitori, în contextul turbulențelor induse de războiul din Orientul Mijlociu.

Indicii de referință pentru creditele acordate consumatorilor vor scădea de la 1 aprilie. Notabilă este mai ales scăderea ROBOR, la cel mai redus nivel de după ultimul trimestru din 2024. IRCC va înregistra o nouă scădere începând cu 1 iulie. Marile scăderi de dobânzi se lasă însă așteptate, în condițiile inflației ridicate, care încă nu permite o reducere a ratei cheie.

Ministerul Finanțelor a respins toate ofertele băncilor pentru un împrumut pe trei ani prin obligațiuni, pe fondul randamentelor prea mari cerute de acestea. În martie, în contextul turbulențelor cauzate de războiul din Orientul Mijlociu, Finanțele au luat doar 400 de milioane de lei de la bănci, față de o țintă de 4,5 miliarde de lei, și s-au bazat pe rezervele făcute din împrumuturile anterioare.