Autori

Războiul din Orientul Mijlociu crește riscul de recesiune, după un start de an oricum foarte slab, cu o scădere puternică a vânzărilor în ianuarie, spun economiștii CFA. Guvernul a ales soluția inflației pentru dilua cheltuielile bugetare, dar aceasta afectează deja economia. Mai mult, creșterea prețurilor la energie riscă să ducă la o accelerare a inflației, iar guvernul ar trebui să scadă temporar accizele la carburanți.

Bugetul pe 2026 este construit cu premisa creșterii veniturilor și a menținerii cheltuielilor curente sub control, în timp ce investițiile devin prioritare. ING consideră cifrele credibile și cred că bugetul pe anul în curs reprezintă o etapă crucială în procesul de ajustare fiscală. Totuși, economiștii băncii olandeze avertizează cu privire la riscurile politice și administrative.

Firmele au debutat în 2026 cu o scădere semnificativă a vânzărilor cu amănuntul, atât față de decembrie, cât și față de ianuarie 2025. Vânzările au început contracția în a doua parte a anului trecut, după majorarea TVA și a accizelor, ceea ce a aprins și mai mult inflația și a contribuit la scăderea veniturilor reale.

Randamentele la obligațiunile românești au scăzut, pe fondul semnalelor dinspre administrația SUA că războiul din Orientul Mijlociu se apropie de final, ceea ce a dus la scăderea prețului petrolului.

Executivul estimează un nou salt puternic al încasărilor de la bănci prin cele două impozite principale: pe profit și pe cifra de afaceri.

Guvernul se așteaptă la încasări în scădere cu mai mult de jumătate din cota de profit de 80% de la Banca Națională a României. Evoluția vine după o creștere puternică a încasărilor aferente anului trecut.

Sectorul bancar a înregistrat un excedent de lichiditate în creștere în luna februarie, chiar înainte de declanșarea noului conflict din Orientul Mijlociu, care a pus pe jar piețele financiare.

Ministerul Finanțelor a respins toate ofertele pentru un împrumut pe trei ani și jumătate din cauza randamentelor prea ridicate cerute de investitori. Este a doua licitație ratată pentru Finanțe, de la debutul noului conflict din Orientul Mijlociu, care a tulburat piețele financiare și de mărfuri.

Randamentele la titlurile de stat au crescut cu 50-60 de puncte de bază astăzi, de aproape două ori mai mult decât au făcut-o în prima săptămână a războiului din Orientul Mijlociu, care a dus la perturbarea aprovizionării cu energie. Titlurile pe 10 ani au atins un randament de 7%, pentru prima oară după finele lunii octombrie de anul trecut. Au crescut și cotațiile în piața interbancară. În piața valutară, Erste notează vânzări mari ale leului, pe rulaje ridicate, în special vineri.

Statistica a certificat recesiunea economiei românești în a doua jumătate a lui 2025 (a doua în doi ani), cu un trimestru patru foarte slab. Creșterea PIB tot mai anemică arată șubrezimea modelului de creștere economică prin stimularea consumului, cu deficite bugetare ridicate, care a fost practicată un timp îndelungat în România, cred economiștii. Acum se produce o rebalansare spre investiții. Totuși, izbucnirea unui nou război în Orientul Mijlociu ar putea duce la o amânare a tăierilor de dobânzi, într-un moment în care acestea devin necesare, arată economiștii ING Bank.