Autori

Noua criză energetică, pornită din războiul din Orientul Mijlociu, este de natură stagflaționistă – crește inflația, încetinește economia, arată Yannis Stournaras, guvernator al Băncii centrale a Greciei și membru în boardul Băncii Centrale Europene. Actorii economici au memoria unei inflații ridicate recente și ar putea reacționa mai rapid la noul șoc, caz în care BCE trebuie să reacționeze rapid, deși stă mai bine decât în 2021-2022. Guvernele ar trebui să nu ia măsuri fiscale prociclice și să meargă cu decizii țintite în cazul în care intervin. La nivel european ar trebui să fie însă și un semnal de alarmă pentru o integrare instituțională mai mare.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că războiul din Orientul Mijlociu generează presiuni inflaționiste, o deteriorare a perspectivelor economice și o aversiune la risc a piețelor, în condițiile în care România este sensibilă la condițiile externe de finanțare. Lucrurile s-ar putea însă înrăutăți dacă războiul se prelungește: impactul ar putea fi sever, avertizează Isărescu.

Ministerul Finanțelor a luat din piață 356 de milioane de lei, pe patru ani, la un randament de peste 7% pe an. Cererea din partea băncilor a fost relativ slabă și emisiunea s-a făcut sub prospect. Finanțele au redus foarte mult emisiunile de datorie în luna martie, pe fondul dobânzilor mai mari cerute de investitori, în contextul turbulențelor induse de războiul din Orientul Mijlociu.

Indicii de referință pentru creditele acordate consumatorilor vor scădea de la 1 aprilie. Notabilă este mai ales scăderea ROBOR, la cel mai redus nivel de după ultimul trimestru din 2024. IRCC va înregistra o nouă scădere începând cu 1 iulie. Marile scăderi de dobânzi se lasă însă așteptate, în condițiile inflației ridicate, care încă nu permite o reducere a ratei cheie.

Ministerul Finanțelor a respins toate ofertele băncilor pentru un împrumut pe trei ani prin obligațiuni, pe fondul randamentelor prea mari cerute de acestea. În martie, în contextul turbulențelor cauzate de războiul din Orientul Mijlociu, Finanțele au luat doar 400 de milioane de lei de la bănci, față de o țintă de 4,5 miliarde de lei, și s-au bazat pe rezervele făcute din împrumuturile anterioare.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a pierdut și apelul în încă patru dosare privind plata ratelor la bănci în anuități. Pe fondul creșterii dobânzilor la credite, ANPC a amendat băncile în mai 2023 și a cerut ca acestea să schimbe modul de rambursare a ratelor. Până acum, conform datelor Profit.ro, băncile au câștigat zdrobitor contestațiile, respectiv pe toate cele soluționate. Instanțele mai au încă dosare de judecat, deși în curând se împlinesc trei ani de la înregistrarea lor.

Creditul neguvernamental și-a ameliorat declinul real în februarie, înaintea începerii noului război din Orientul Mijlociu, care a adus un șoc pe piața energiei. Depozitele continuă să scadă în termeni reali față de anul trecut, dar au bătut inflația față de ianuarie. Firmele și-au redus plasamentele în valută comparativ cu începutul anului.

Grupul Revolut a încheiat 2025 cu un profit net record de 1,7 miliarde de dolari, în creștere cu două treimi față de anul precedent, și anunță creșteri pe toate liniile. În România, una dintre cele mai importante piețe pentru grup după numărul de utilizatori, Revolut are ca obiectiv principal în acest an să devină principala bancă pentru clienți. Totodată, urmărește să-și extindă portofoliul de clienți în rândul firmelor.

Ministerul Finanțelor a abandonat politica de așteptare în fața dobânzilor mari cerute de investitori și a luat 400 de milioane de lei din piață, cu scadența în 12 luni. Prețul este unul piperat, pe fondul aversiunii la risc generate de războiul din Orientul Mijlociu – în urmă cu circa trei săptămâni plătea un randament similar pentru împrumuturi la 14 ani, relevă datele analizate de Profit.ro.

Randamentele la titlurile de stat au scăzut, astăzi, după o nouă săptămână de aversiune la risc, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al volatilității prețului țițeiului, care se tranzacționează la peste 100 de dolari/barilul de circa o săptămână. România are una dintre cele mai reduse dependențe de importuri energetice din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, nu este ferită de creșterea cotațiilor internaționale și are o transmise semnificativă în inflație a scumpirii carburanților.