Autori

Industria a debutat în 2026 cu o scădere mult mai amplă decât cea anticipată de analiști. Este un nou punct care sugerează un start foarte slab de an pentru economia românească, după o contracție puternică a vânzărilor cu amănuntul – evoluții ce au venit înainte de impactul noului război din Orientul Mijlociu asupra piețelor de energie și a moralului consumatorilor.

Investitorii au continuat să vândă activele din regiunea Europei Centrale și de Est, pe fondul aversiunii la risc generate de războiul din Iran. Randamentele la titlurile în lei au înregistrat o nouă creștere astăzi, atingând cel mai ridicat nivel de la debutul conflictului și de după octombrie 2025, relevă datele analizate de Profit.ro.

Dinamica nominală a salariilor a continuată să încetinească în ianuarie, continuând tendința începută la jumătatea lui 2024. E fondul unei inflații ridicate, salariile au scăzut în termeni reali, atingând un nou maxim de contracție de după mai 2011. În sectorul bugetar, salariile au scăzut și în termeni nominali față de anul trecut.

Rata anulă a inflației a scăzut de la 9,6% în ianuarie la 9,3% în februarie, pe fondul unui efect de bază favorabil, evoluție în linie cu așteptările analiștilor. Inflația lunară s-a calmant față de startul anului, dar se menține mai ridicată decât media istorică, pe fondul creșterii prețurilor la legume și a celor la carburanți.

Ministerul Finanțelor a respins din nou toate ofertele de împrumut la cele două licitații ținute azi, ca urmare a randamentelor ridicate și în creștere. Titlurile de stat ale României s-au devalorizat din nou, joi, pe fondul adâncirii aversiunii la risc, în condițiile creșterii prețului petrolului.

Războiul din Orientul Mijlociu crește riscul de recesiune, după un start de an oricum foarte slab, cu o scădere puternică a vânzărilor în ianuarie, spun economiștii CFA. Guvernul a ales soluția inflației pentru dilua cheltuielile bugetare, dar aceasta afectează deja economia. Mai mult, creșterea prețurilor la energie riscă să ducă la o accelerare a inflației, iar guvernul ar trebui să scadă temporar accizele la carburanți.

Bugetul pe 2026 este construit cu premisa creșterii veniturilor și a menținerii cheltuielilor curente sub control, în timp ce investițiile devin prioritare. ING consideră cifrele credibile și cred că bugetul pe anul în curs reprezintă o etapă crucială în procesul de ajustare fiscală. Totuși, economiștii băncii olandeze avertizează cu privire la riscurile politice și administrative.

Firmele au debutat în 2026 cu o scădere semnificativă a vânzărilor cu amănuntul, atât față de decembrie, cât și față de ianuarie 2025. Vânzările au început contracția în a doua parte a anului trecut, după majorarea TVA și a accizelor, ceea ce a aprins și mai mult inflația și a contribuit la scăderea veniturilor reale.

Randamentele la obligațiunile românești au scăzut, pe fondul semnalelor dinspre administrația SUA că războiul din Orientul Mijlociu se apropie de final, ceea ce a dus la scăderea prețului petrolului.

Executivul estimează un nou salt puternic al încasărilor de la bănci prin cele două impozite principale: pe profit și pe cifra de afaceri.