Autori

Ministerul Finanțelor a împrumutat 800 de milioane de lei din piața internă, pe o cerere ridicată din partea băncilor. Randamentele s-au împotmolit însă la 7,3%, un nivel încă ridicat, semn că acesta este noul nivel al pieței, după măsurile luate pentru reducerea deficitului bugetar.

Productivitatea reală a economiei românești a crescut accelerat față de 2015, cu cel mai ridicat ritm din Uniunea Europeană. Costurile cu forța de muncă au crescut și ele puternic în ultimii 10 ani, peste productivitate, dar rămân printre cele mai mici din UE. Acumularea de capital rămâne redusă față de țările Vestice. Totodată, România și economiile din regiune se confruntă cu provocări dinspre trecerea industriei auto către motoarele electrice și costurile mari cu energia ce se prefigurează în anii următori, arată o analiză Erste.

România ia cele mai ambițioase măsuri de consolidare fiscală de la Marea Criză Financiară, ca răspuns la anii de deteriorare a finanțelor publice. Impactul pe termen scurt va fi dureros, cu inflație mare și creștere economică mică. Dar pe termen mediu și lung sunt așteptate efecte pozitive, dacă lucrurile sunt făcute cum trebuie, arată o analiză a ING Bank România.

Băncile au adaptat oferta comercială la criza politică și electorală din mai, care s-a reflectat în trecerea la deficit de lichiditate în piață, prin majorarea dobânzilor la depozitele atrase de la companii, dar și a ratelor plătite de firme pentru împrumuturi.

Sistemul bancar a trecut rapid de la excedent la deficit de lichiditate în raport cu banca centrală în ultimele două luni, pe fondul ieșirilor de capitaluri care au urmat primului tur al alegerilor prezidențiale.

Banca Națională a României a menținut la 6,5% rata dobânzii de politică monetară, decizie larg anticipată, și se așteaptă la o creștere considerabilă a inflației în următoarele luni, având în vedere expirarea schemei de plafonare la electricitate și creșterea TVA și a accizelor de la 1 august.

Chiar și cu noile măsuri fiscale adoptate, România va rata ținta de deficit în acest an cu peste 1 punct procentual, estimează UniCredit. Pe de altă parte, economiștii băncii cred că agențiile de rating vor fi convinse să nu scadă scorul țării la „junk”. Efectele negative se vor vedea îndeosebi asupra inflației în creștere puternică și asupra creșterii economice, care va fi mult mai anemică, atât în acest an, cât și în 2026.

Vânzările cu amănuntul au scăzut în termeni lunari și au încetinit în termeni anuali în mai. BCR se așteaptă la o încetinire puternică a comerțului retail în acest an, pe fondul încetinirii dinamicii salariale, a creșterii șomajului, precum și a pesimismului consumatorilor. Creșterea taxelor pe consum nu ajută, de asemenea, la dinamica vânzărilor – aceasta ar putea crește însă accelerat în iulie, în condițiile în care consumatorii vor face stocuri înainte de creșterea TVA din august.

Analiștii se așteaptă ca Banca Națională a României să mențină neschimbate dobânzile la ședința de politică monetară de marți, 8 iulie, în contextul în care inflația va crește accelerat în perioada următoare, după majorarea taxelor pe consum. Scenariul în care banca centrală nu va mai veni în acest an cu nicio tăiere de dobândă este tot mai probabil, cred analiștii.

Randamentul la titlurile pe 10 ani a scăzut vineri și luni, la al doilea cel mai redus nivel din 2025, pe fondul adoptării de către guvern a măsurilor de reducere a deficitului bugetar. Trezoreria a luat un nou împrumut din piața internă.