Autori

Șocul războiului dintre SUA/Israel și Iran, care a pus piața gazelor și petrolului pe foc – chiar la propriu în unele cazuri – va duce la o inflație mai mare în acest an, arată noua prognoză a ING Bank. În piața valutară, deși leul pare stabil, volumele tranzacționate au fost semnificative, ceea ce sugerează intervenții din partea BNR, deși nu de anvergura celor din mai 2025.

Randamentul titlurilor de stat în lei a urcat semnificativ astăzi, la cel mai ridicat nivel pe fondul creșterii prețului petrolului, în timp ce Erste notează incertitudinile din jurul aprobării bugetului în Parlament. ING crede că excesul de lichiditate din piața interbancară aproape s-a epuziat, pe fondul intervențiilor BNR pentru menținerea leului.

Dobânzile pe termen lung au revenit sub pragul de 7%, la fixingul de miercuri, o scădere semnificativă față de începutul săptămânii. Acestea rămân însă cu mult peste nivelul de începerea războiului din Orientul Mijlociu, care a dus la creșterea abruptă a cotațiilor țițeiului și gazelor naturale. În plan intern, Erste avertizează cu privire la incertitudinea dezbaterilor din jurul bugetului de stat.

Deficitul extern s-a redus în ianuarie 2026 comparativ cu aceeași lună a anului trecut, pe fondul scăderii deficitului din comerțul cu bunuri. Economiștii așteaptă o ajutare a deficitului extern în acest an, pe fondul scăderii deficitului bugetar.

Aversiunea la risc de pe piețele globale afectează în mod deosebit Europa Centrală și de Est, regiune despre care ING scrie că este în „epicentrul turbulențelor”. Monedele din regiune se depreciază și dobânzile la datoria publică sunt în creștere. România este una dintre țările cele mai afectate de creșterea randamentelor. Finanțele însă își continuă strategia de a aștepta trecerea valului și nu iau niciun leu din piață, pentru a cincea licitație la rând – mai mult, cererea de titluri din partea investitorilor a scăzut puternic.

Industria a debutat în 2026 cu o scădere mult mai amplă decât cea anticipată de analiști. Este un nou punct care sugerează un start foarte slab de an pentru economia românească, după o contracție puternică a vânzărilor cu amănuntul – evoluții ce au venit înainte de impactul noului război din Orientul Mijlociu asupra piețelor de energie și a moralului consumatorilor.

Investitorii au continuat să vândă activele din regiunea Europei Centrale și de Est, pe fondul aversiunii la risc generate de războiul din Iran. Randamentele la titlurile în lei au înregistrat o nouă creștere astăzi, atingând cel mai ridicat nivel de la debutul conflictului și de după octombrie 2025, relevă datele analizate de Profit.ro.

Dinamica nominală a salariilor a continuată să încetinească în ianuarie, continuând tendința începută la jumătatea lui 2024. E fondul unei inflații ridicate, salariile au scăzut în termeni reali, atingând un nou maxim de contracție de după mai 2011. În sectorul bugetar, salariile au scăzut și în termeni nominali față de anul trecut.

Rata anulă a inflației a scăzut de la 9,6% în ianuarie la 9,3% în februarie, pe fondul unui efect de bază favorabil, evoluție în linie cu așteptările analiștilor. Inflația lunară s-a calmant față de startul anului, dar se menține mai ridicată decât media istorică, pe fondul creșterii prețurilor la legume și a celor la carburanți.

Ministerul Finanțelor a respins din nou toate ofertele de împrumut la cele două licitații ținute azi, ca urmare a randamentelor ridicate și în creștere. Titlurile de stat ale României s-au devalorizat din nou, joi, pe fondul adâncirii aversiunii la risc, în condițiile creșterii prețului petrolului.