Autori

Poziția externă a României s-a deteriorat suplimentar în martie pe fondul efectelor pandemiei COVID 19. Pe de o parte, deficitul contului curent a continuat să se adâncească ca urmare a deficitului comercial, pe de altă parte finanțarea acestuia s-a deteriorat acut. Fluxul de investiții străine directe a trecut pe minus, în condițiile în care grupurile internaționale au decis ca subsidiarele din România să ramburseze anticipat finanțările și aportul de capital s-a redus.

Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială recomandă prelungirea cu un an a calendarului de tranziție la Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) pentru instituțiile financiare nebancare reglementate de Banca Națională a României. Recomandarea CNSM, organism din care face parte și conducerea BNR, vine pe fondul crizei generate de pandemia COVID 19.

Sistemul bancar a trecut de pe excedent la un deficit net de lichiditate de 14,6 miliarde de lei în aprilie, cel mai ridicat nivel de după 2008-2009. Banca centrală a oferit băncilor bani prin operațiuni repo și facilitatea de creditare și a cumpărat și titluri de stat de aproape 1,9 miliarde de lei din piața secundară, relevă date analizate de Profit.ro.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 817 milioane de lei de la bănci prin obligațiuni scadente în 5 ani la un randament în scădere, pe fondul unui interes ridicat din partea investitorilor.

Până la un vaccin pentru noul coronavirus, care să ne întoarcă la normalitate, ne vom baza pe soluții temporare, spune directorul executiv al OTP Bank România într-un interviu pentru Profit.ro. Măsurile luate de autorități sunt bune sau rezonabile, dar sectorul bancar tot va fi afectat de criză și poate fi lovit ca hotelurile sau restaurantele dacă băncile nu vor mai putea încasa dobânzi la credite în acest an, așa cum a votat Parlamentul. Vestea bună este că revenirea economiei poate fi mai rapidă decât la precedenta recesiune. Sunt însă și vești proaste.

OTP Bank România a înregistrat o pierdere de 10,7 milioane lei în primele trei luni ale anului, după triplarea costurilor de risc, în contextul epidemiei Covid-19, în timp ce rezultatul operațional a scăzut doar ușor și afacerile au continuat să crească, potrivit datelor raportate la Budapesta.

Criza generată de pandemia COVID-19 a schimbat rapid preocupările antreprenorilor din România, arată directorul financiar al ING Bank România Serge Offers. Firmele cer acum sfaturi despre gestionarea fluxurilor de numerar, în timp ce până de curând erau preocupate de criza forței de muncă și instabilitatea legislativă. De cealaltă parte, populația trebuie să-și ajusteze cheltuielile, având în vedere că salariile nu vor mai crește la fel de rapid.

Sistemul bancar stă mai bine decât la precedenta criză economică, iar mobilizarea statului, băncilor și firmelor a fost mult mai bună în actuala criză, spune la Profit TV directorul CEC Bank. Principala provocare pentru CEC a fost să asigure funcționarea în condiții de pandemie, inclusiv furnizarea de numerar pentru clienții din rural. Acum, banca se concentrează pe finanțarea firmelor prin programul IMM Invest, unde a primit spre analiză 2.000 de cereri.

Ministerul Finanțelor Publice a luat două împrumuturi în valoare cumulată de aproape 1,8 miliarde de lei din piață, peste prospectul inițial.

Banca Transilvania a primit 29.000 de cereri de amânare a ratelor de la clienți în contextul efectelor pandemiei COVID-19, dintre care a rezolvat 26.000. Clienții persoane fizice pot verifica pe site-ul băncii ce rate vor datora după reluarea plăților.