Autori

ING Bank se așteaptă la un an dificil pentru România, în contextul în care deficitul bugetar foarte ridicat trebuie redus și alegerile prezidențiale urmează să fie reluate în mai. Dacă nu se ține de reducerea deficitului în acest an, în limitele agreate cu Comisia Europeană, ratingul suveran ar putea fi scăzut sub nivelul recomandat investițiilor. Nevoia de finanțare ar urma să scadă ușor față de 2024, însă presiunea pe piața internă va crește, ca urmare a majorării emisiunilor de obligațiuni în lei, estimează ING.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor continuă să piardă pe bandă rulantă în speța rambursării creditelor în anuități. Unele dosare ajung la final, însă în unele cazuri instanțele de judecată nu s-au pronunțat pe fond în procese începute cu aproape doi ani în urmă.

Banca Comercială Română a fost amendată cu 35.000 de lei de Protecția Consumatorului pentru că a poprit salariul unui client peste cota permisă de lege. Banca susține că nu avea de unde să știe de unde vin banii și că doar a pus în aplicare solicitarea unui executor. Instanța de judecată nu a fost însă de acord cu argumentele băncii.

Randamentele la titlurile de stat pe 10 ani ale României au sărit de 8% în piața secundară, pentru prima oară după mai bine de doi ani. Obligațiunile românești au performat cel mai slab din regiune în ultima săptămână, pe fondul îngrijorărilor investitorilor în ceea ce privește situația fiscală. În piața primară, Finanțele au luat 300 de milioane de lei de la bănci, la o dobândă de 7,9% pe an.

Banca Națională a României a menținut dobânda cheie la 6,5% pe an, în linie cu așteptările analiștilor, în condițiile în care se așteaptă la o inflație peste cea prognozată în raportul din noiembrie. Economiștii băncilor se așteaptă ca BNR să rateze din nou ținta de inflație, la finele lui 2025, pentru al cincilea an la rând. De altfel, inflația a fost peste limita superioară a intervalului de variație în 55% din timp de când BNR a introdus țintirea directă.

România este printre țările din regiune cu cele mai mari provocări fiscale în următorii ani, cred economiștii Erste Bank. Creșterile de taxe nu se vor opri cel mai probabil la cele anunțate în decembrie, ci vor fi urmate de altele, următoarele majorări urmând să aibă loc după alegerile prezidențiale.

Banca Națională a României este așteptată să mențină, miercuri, neschimbată rata cheie la prima ședință de politică monetară din acest an, în condițiile menținerii riscurilor inflaționiste și a incertitudinilor fiscale. Anul va fi unul complicat și economiștii se așteaptă ca BNR să fie mai degrabă prudentă și să umble mai târziu la dobânzi, care ar urma să scadă doar ușor.

Guvernul s-a împrumutat scump din piața internă, la 7,7 % pe an, nivel chiar mai ridicat decât cel generat de criza electorală de la finele anului trecut. Dobânzile în piața secundară au crescut accelerat în ultimele zile.

Deficitul de cont curent a fost mai mare cu o treime la 11 luni încheiate în 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în principal pe fondul unui deficit mai mare din comerțul cu bunuri și al reducerii excedentului din servicii. Investițiile străine directe, cea mai bună sursă de finanțare a deficitului extern, s-au redus comparativ cu 2023, în timp ce datoria externă a crescut.

Excedentul de lichiditate înregistrat de sectorul bancar în raport cu banca centrală s-a menținut la 18,3 miliarde de lei în decembrie, cel mai redus nivel de după finele lui 2022 și la sub o treime față de vârful anului trecut. Lichiditatea interbancară s-a redus abrupt în octombrie și noiembrie, inclusiv pe fondul tensiunilor electorale și al presiunilor pe cursul de schimb.