Autori

Situația fiscală a României s-a deteriorat anul trecut, cu un deficit record după anul pandemiei, și un nivel al cheltuielilor rigide care s-a apropiat la 90% din venituri. Măsurile anunțate până acum pentru consolidarea fiscală par insuficiente, arată economiștii Băncii Comerciale Române. Ei se așteaptă ca partidele de guvernare să anunțe noi măsuri pentru creșterea veniturilor după alegerile prezidențiale, astfel încât să evite o posibilă scădere a ratingului suveran în toamnă.

Rezervele valutare administrat de Banca Națională a României au scăzut cu 1,3 miliarde de euro în ianuarie, la cel mai redus nivel din ultimul an.

Indicele managerilor de achiziții pentru industria manufacturieră românească a înregistrat cel mai redus nivel istoric în ianuarie, pe fondul scăderii abrupte a producției. Firmele și analiștii se așteaptă însă la o ușoară creștere a industriei în acest an, după doi ani consecutivi de contracție, pe fondul revenirii cererii de export.

Guvernul se așteaptă la o creștere a veniturilor de taxa specială pe bănci, introdusă în 2024, după ce încasările au depășit estimările inițiale. Mai mult, bugetul pe 2025 prevede și o creștere a încasărilor din impozitul pe profit plătit de bănci.

Guvernul și-a propus să obțină de la Banca Națională a României o sumă în creștere de aproape patru ori față de cea din 2023 și cu aproape jumătate peste execuția preliminară de anul trecut. Ținta pare una ambițioasă, în contextul scăderii randamentelor globale și al încetinirii creșterii rezervelor valutare.

Indicatorul de încredere în economia românească a scăzut sub pragul care indică o contracție economică în ianuarie, pe fondul deteriorări abrupte a încrederii populației, cu cea mai mare scădere într-o singură lună de la lockdown-ul din pandemie, precum și a așteptărilor mai slabe ale managerilor din sectorul serviciilor.

Anul trecut a fost cel mai bun pentru creditul de consum de la boom-ul din 2007-2008 încoace, evoluție ce a mers mână în mână cu creșterea consumului populației.

Banca Națională a României face primele referiri la situația politco-electorală de la finele anului trecut. Banca arată că tulburările politice interne au dus la creșterea dobânzilor și că situația rămâne o sursă de presiune pe cursul de schimb. Continuă de asemenea îngrijorările cu privire la situația fiscal-bugetară, în pofida măsurilor anunțate de guvern pentru acest an.

Creditul neguvernamental acordat de sectorul bancar a crescut anul trecut cu 8,9%, fiind peste rata inflației după doi ani de scădere reală. Masa monetară a crescut și ea cu două cifre, cu un avans mai mare pentru banii gheață din circulație, în timp ce depozitele sau majorat de asemenea cu o zecime – în decembrie foarte populare au fost depozitele în valută.

Averea populației continuă să crească, dar inflația mănâncă din această creștere. Care e situația reală comparativ cu anul aderării la Uniunea Europeană?