Autori

Românii sunt tot mai conștienți de nevoia unui fond de urgență, mai puțin de jumătate dintre angajații full-time, cu vârste între 30 – 45 de ani, reușesc să economisească bani, arată un studiu realizat la cererea Băncii Comerciale Române.

Alianța de guvernare PSD-PNL s-a gândit că strânge prea puțini bani din taxa specială pe veniturile băncilor.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 1,88 miliarde de lei de la bănci, peste țintă, prin două emisiuni de titluri de stat, la randamente în ușoară creștere. Luni și marți ajung la scadență obligațiuni de 18,1 miliarde de lei.

Creditul privat de la bănci a crescut sub inflație în august, una dintre cele mai slabe luni pentru bănci din acest an.

Economiștii băncilor au început să taie din prognozele de creștere economică pentru 2024, una dintre cauze fiind măsurile fiscale anunțate pentru reducerea deficitului bugetar, cuplate cu o cerere externă redusă și o dinamică mai mică a consumului intern.

Firmele care vând către alte firme vor fi suspuse riscului de a nu mai încasa nimic din cauza limitărilor drastice ale plăților cash între agenții economici propuse de Guvern în pachetul de modificări fiscale, avertizează un director financiar dintr-o companie românească de producție. Mai mult, statul reia obiceiul ce s-a dovedit nelegal de a plasa răspunderea corectitudinii plăților de TVA pe lanțul de plată – acum firmele nu-și vor mai putea deduce cheltuielile cu TVA dacă cei cărora le-au vândut nu înregistrează facturile la ANAF.

Noua reglementare la nivel european îndeamnă statele membre să vină cu măsuri prin care limitează dobânzile excesive la creditele de consum, cum ar fi plafoanele, și le recunoaște dreptul de a limita sau interzice comisioanele. Creditorii vor trebui să fie mai atenți atunci când evaluează situația potențialilor debitori și vor trebui să-i informeze mai temeinic înainte de semnarea contractelor, dar și să-i ademenească cu o publicitate mai cumpătată. Pentru debitori vor fi avertismente că „Atenție! Banii împrumutați costă bani”

Confederația patronală Concordia susține că eforul financiar al noilor măsuri anunțate de guvern va fi dus în cea mai mare parte de mediul privat, deși inițial se vorbea de un efort egal, și că măsurile propuse de reducere a cheltuielilor statului sunt neconvingătoare. Totodată, introducerea unui impozit la cifra de afaceri pe companiile mari este cea mai „neeconomică” măsură, dintre toate cele propuse, care va fi transferată în prețuri și va reduce investițiile.

Băncile urmează să plătească un impozit suplimentar de 1% pe cifra de afaceri, pe lângă impozitul pe profit de 16%, potrivit propunerii de proiect de lege a Guvernului PSD-PNL. Noua impozitare se va aplica, practic, tuturor veniturilor operaționale ale băncilor, din care nu vor fi scăzute cheltuielile importante, cum sunt cele cu dobânzile, comisioanele, personalul și altele.

Banca Națională a României este pregătită să preia prerogativele de protecție a consumatorilor de servicii financiar-bancare de la ANPC, pe modelul altor bănci centrale din UE, spune directorul Direcției Juridice. Protecția consumatorilor ar fi complementară cu supravegherea prudențială a băncilor și ar diminua riscurile juridice ale acestora și potențialele litigii și ar duce la un sistem bancar mai transparent și cu o cotă de încredere mai mare, crede Păunescu.