Autori

Directorul direcției de Stabilitate din Banca Națională spune că România are situația cea mai puțin favorabilă din UE în ceea ce privește deficitele bugetare și de cont curent și că riscul generat de cele două reprezintă motivul pentru care suntem penalizați de piețe. Eugen Rădulescu atrage atenția cu privire la perspectivele de reducere în continuare a deficitului bugetar până sub limita de 3% din PIB: anul următor avem patru rânduri de alegeri și au crescut și cheltuielile de apărare și cele cu dobânzile. Totuși, politicile României au fost mai bune decât cele ale Ungariei, țară care a avut probleme cu fondurile europene și care a intervenit dur în piață cu fixări de prețuri.

Rata mare a creditelor nepeformante atinsă după criza economică și financiară risca să dărâme sistemul bancar, spune guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Creșterea riscului de neplată a creditelor se numără printre riscurile sistemice identificate de banca centrală în prezent, dar criza energetică, războiul din Ucraina, deficitele fiscale și externe, precum și întârzierile din PNRR sunt riscuri mai mari.

Creditarea în lei s-a răcit accelerat în toamna anului trecut, pe măsură ce dobânzile cerute de bănci la împrumuturi au scăzut, după înăsprirea politicii monetare. În termeni reali, producția de noi credite în lei e în scădere de patru luni și a ajuns la două cifre. În cazul firmelor, împrumuturile mai mici în lei au fost compensate cu finanțare mai multă în euro.

Ministerul Finanțelor a continuat strategia de a împrumuta cât mai mulți bani posibil la începutul anului și a luat din piață de mai bine de patru ori suma programată la licitația de luni.

Rata anuală a inflației a scăzut de la 16,8% în noiembrie la 16,4% în decembrie 2022, pe fondul ieftinirii combustibililor și în condițiile în care curentul electric s-a scumpit din nou, în pofida plafonului guvernamental. În total, prețurile au continuat să crească față de luna precedentă cu 0,4% - aceasta fiind, însă, cea mai redusă inflație lunară din ultimele 13 luni. În topul scumpirilor a fost anul trecut energia, cu o creștere de 40%.

UniCredit Bank se așteaptă la o încetinire puternică a creșterii economice în 2023 și la o recesiune tehnică în primul trimestru. Guvernul trebuie să vină cu o reformă a pensiilor pentru a accesa fondurile suplimentare din PNRR, dar în loc de reducerea pensiilor speciale, PSD ar putea veni cu o înlocuire a cotei unice cu un sistem de taxare progresiv. Într-un scenariu alternativ, coaliția PSD-PNL ar putea fi înlocuită la guvernare de un cabinet tehnocrat.

Majorarea ratei cheie cu 0,25 puncte procentuale în prima ședință din acest an a fost și ultima din actualul ciclu de creștere a dobânzilor, cred economiștii din bănci. BNR este așteptată să mențină dobânzile la actualul nivel, în condițiile în care inflația va rămâne ridicată, chiar dacă într-o pantă descendentă. Excesul de bani din piață favorizează o reducere a dobânzilor, însă nu e anticipat să țină prea mult. Creșterea economică ar urma să încetinească la jumătate sau chiar mai puțin decât cea de anul trecut.

Banca Națională a României a majorat astăzi dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 7% pe an, în contextul în care analiștii erau împărțiți cu privire la decizia de astăzi, unii anticipând o menținere a ratei. Rata Lombard a fost și ea majorată, la 8% pe an. BNR se așteaptă ca inflația să revină la o singură cifră din trimestrul al treilea.

Strategia Finanțelor pare aceea de a strânge cât mai mulți bani din împrumuturi la început de an. A emis din nou titluri de stat peste prospectul anunțat, după ce săptămâna trecută a făcut cel mai mare împrumut în dolari de pe piețele internaționale. Costul în lei nu este departe de cel plătit pentru dolari.

Va începe BNR 2023 cu noi creșteri de dobândă, în ședința de marți, 10 ianuarie, după ce a fost din nou surprinsă de creșterile de prețuri, sau va aștepta ca inflația să scadă singură în acest an, în condițiile în care leul a rămas stabil? Părerile economiștilor sunt împărțite.