Autori

În contextul în care guvernul condus de Florin Cîțu pregătește modificări ale actelor normative astfel încât statului să i se permită înstrăinarea unor dețineri ale statului la companii, contrar unei legi adoptate de Parlament în conetxtul pandemiei, CFA România și Asociația Analiștilor Financiari Bancari dn România spun că mutări în acest sens ar fi benefice pentru piața de capital din România.

România va trebui, mai întâi, să își restabilească echilibrul macro-economic, inclusiv prin combaterea efectelor negative generate de pandemia Covid-19 și prin implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, iar abia apoi va stabili un (nou) calendar privind aderarea la zona euro, relevă o comunicare oficială analizată de Profit.ro și redactată la nivelul Ministerului Finanțelor Publice.

După ce Parlamentul a decis, anul trecut, să respingă amendarea legii, inițiate de PSD, prin care care a fost interzisă înstrăinarea participațiilor statului la companii, acum Guvernul Cîțu pregătește abrogarea în întregime a legii respective.

Proiectul de buget pentru 2021 va fi înaintat Parlamentului de către Guvern la începutul lunii februarie, a anunțat premierul Florin Cîțu, care a cerut miniștrilor să prezinte planuri de redresare pentru companiile de stat cu pierderi, din subordine, și totodată situația cu proiectele de investiții finanțate de la bugetul de stat.

Funcțiile de prefect și subprefect vor fi de demnitate publică, astfel că persoanele numite în aceste funcții vor putea fi membri de partid, prevede un proiect de ordonanță de urgență. În schimb, la nivelul prefecturii va fi înființată funcția publică de secretar general. În proiect Guvernul Cîțu a introdus o prevedere pe care nici fosta majoritate parlamentară PSD nu a reușit să o impună, și anume că parlamentarii pot ocupa funcții de prefect fără pregătirea de specialitate cerută în cazul celorlalți candidați.

Premierul Florin Cîțu a anunțat luni că sectorul HoReCa va fi scutit de plata impozitului specific ”până în martie”, Guvernul urmând să adopte în scurt timp și schema de compensare a pierderilor pentru firmele din domeniu și continuarea acordării voucherelor de vacanță în 2021.

Salariul de bază minim brut va crește din ianuarie cu 3%, de la 2.230 lei lunar la 2.300 lei lunar, iar punctul de amendă va fi înghețat, la 145 lei, și pentru anul viitor, conform informațiilor Profit.ro.

Pe toată durata menținerii stării de asediu sau a stării de urgență, salariații afectați de activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfășoară activitate și/sau au contractul individual de muncă/raportul de serviciu suspendat, vor beneficia de o indemnizație, plătită din bugetul asigurărilor sociale de stat, în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, potrivit unui proiect de modificare a Codului muncii, promulgat joi de președintele Iohannis.

Parlamentul a decis în luna octombrie respingerea ordonanței de urgență privind amendarea legii, inițiate de PSD, prin care care a fost interzisă înstrăinarea participațiilor statului la companii. Guvernul Orban adoptase ordonanța la începutul aceleiași luni, astfel încât interdicția să vizeze doar "acțiunile", nu și alte tipuri de active. Acum, președintele Iohannis a retrimis legea de respingere a ordonanței noului Parlament, constituit într-o nouă majoritate, pentru reexaminare.

Președintele Iohannis solicită Parlamentului reexminarea proiectului de lege, adoptat de fostul Legislativ în luna octombrie și inițiat de PSD, ALDE, Pro România, prin care Indicatorul social de referință (ISR) - luat în calcul pentru toate formele de asistență socială și nemajorat din 2008 - ar crește, eșalonat, în următorii 3 ani până la 1.200 lei, prima creștere urmând a fi pusă în practică de la 1 ianuarie 2021. Liberalii au atacat proiectul la Curtea Constituțională, pe motiv că nu ar respecta scopul inițial propus și că nu ar indica sursele de finanțare, dar Curtea le-a respins obiecțiile. Acum, șeful statului retrimite proiectul noului Parlament, constituit într-o nouă majoritate, subliniind că majorarea implică cheltuieli bugetare semnificative și poate conduce chiar la un derapaj fiscal.