Autori

Prăbușirea cotațiilor internaționale ale petrolului și-au făcut deja, așa cum anticipa luni Profit.ro, primele efecte și pe piața internă, cele mai importante companii distribuitoare de carburanți, OMV Petrom, Lukoil și Rompetrol, efectuând marți deja primele ieftiniri. În cazul liderului pieței, OMV Petrom, cu o cotă de aproximativ 40%, ieftinirile au fost de 10 bani pe litru.

Panica instaurată de Coronavirus pe burse și războiul prețurilor declanșat pe piața petrolului, în principal între Arabia Saudită și Rusia, pot aduce unele avantaje consumatorilor, inclusiv celor români. Astfel, carburanții se pot ieftini cu 10-15% (cu peste 50 de bani/l) în urma prăbușirii prețului petrolului cu aproximativ 45% comparativ cu cel de la mijlocul lunii februarie, când prețul benzinei a coborât sub 5 lei/l. Asta în cazul în care prețul internațional al petrolului va rămâne mai mult timp la nivelul actual.

Pe o piață bursieră în alertă, cu delin de aproape 10% la nivelul principalilor indici, titlurile celei mai importante companii petroliere românești au plonjat cu 25%. Scăderi de 6-10% au avut și ale acțiuni foarte lichide precum Banca Transilvania, Romgaz și Nuclearelectrica. Către finalul primei ore de tranzacționare de tranzacționare, piața tinde să revină, cu un declin de 6,4% a principalilor indici și cu temperarea vânzărilor pe acțiunile OMV Petrom care se tranzacționează cu 10% sub referință. Sunt mișcări pe fondul unei reveniri și în piețele bursiere europene, inclusiv pentru cotația țițeiului de tipo Brent care s-a întors în zona de 36 dolari/baril.

Depogaz Ploiești, compania deținută de principalul producător de gaze din România, Romgaz, a efectuat luni prima operațiune de injecție de gaze în depozitele pe care le operează din acest an. Și asta în pofida faptului că România are o cantitate excedentară, record, de 20 TWh înmagazinată.

Supraoferta de gaz de pe piața internă și europeană, prețurile futures scăzute de pe piețele europene, posibilitatea importării a peste 2,3 TWh din Ungaria la preț de hub și depozitele din România pline în proporție de 60% pun o presiune constantă pe prețul gazului. Astfel, nu numai gazul pentru această vară, când ar trebui să se realizeze liberalizarea pieței, ci și cel pentru iarna viitoare se anunță unul ieftin. Pe 2 martie a fost realizată prima tranzacție cu livrare în trimestrul al patrulea, la un preț cu o treime mai mic decât nivelul tranzacțiilor similare efectuate în 2019.

AIK Energy LTD, companie condusă pe plan local de Harald Kraft, fost director general al producătorului de gaze Stratum Energy și fost președinte al Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), nu se limitează la extinderea pe piața gazelor, unde recent a achiziționat Valahia Gaz, ci intră și pe piața de furnizare de electricitate.

Vremea neobișnuit de caldă și intrarea celui mai mare consumator de gaze din România, combinatul chimic Azomureș, în revizie generală de la 1 martie au condus la reducerea de Mărțișor a importurilor de gaze rusești prin Ucraina cu 90%, de la 44 GWh/zi la 4,6 GWh/zi. Măsura a fost compensată de o majorare cu aproximativ 10 GWh/zi a extragerilor de gaze din depozite, astfel că sistemul național de transport s-a aflat într-o stare optimă de funcționare. Tendința a continuat, astfel că, pe 3 martie, România nu mai importa niciun mc de gaz rusesc pe ruta ucraineană.

Nu este o noutate că lichiditatea pe piețele centralizate din România, atât cele spot, cât și cele la termen, este una scăzută, ceea ce poate afecta transparența procesului de formare liberă a prețurilor. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) propune înlocuirea vechii prevederi, care obliga tranzacționarea a 50% din producția internă pe piețele centralizate, cu una prin care impune producătorilor un program de ofertare a gazului (gas release program) pe piețele operate de OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM). Astfel, producătorii ar fi obligați în următorii 3 ani și jumătate (până la finalul anului 2023), nu să tranzacționeze ca în trecut, ci să ofere spre tranzacționare (să scoată la licitație), la un preț de pornire a licitației maxim însă, 30% din producție pe aceste piețe. Dacă nu vor găsi cumpărători la acest preț maxim, 95% din prețul de pe bursa austriacă CEGH, producătorii nu mai au nicio obligație și pot vinde tot gazul în afara piețelor concurențiale, prin contracte bilaterale.

În perspectiva liberalizării pieței gazelor de la 1 iulie 2020, Consiuliul Concurenței propune ca informarea pe care furnizorii sunt obligați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să o trimită clienților să nu conțină numai oferta de preț (cum prevede proiectul ANRE), ci și “durata preconizată a contractului și perioada de valabilitate a ofertei”.

Cercetătorii britanici ai secolului XXV nu au reușit însă să descifreze marea enigmă a poporului român: care au fost cauzele dispariției sale? Cum o epidemie de mare amploare pare a fi exclusă, date fiind depozitele de măști descoperite, singura ipoteză rămâne cea a faptului că românii sufereau în masă de ceea ce Freud numea nevroză de destin. De fapt, aveau și un proverb similar: “de ce ție-e frică nu scapi!”