Autori

România a importat curent electric la un preț mediu cu 30% mai mare decât prețul obținut pentru exporturile sale în luna decembrie, lună începând cu care a devenit importator net de electricitate.

Grupul ungar MOL este unul dintre cele trei consorții care au depus oferte la licitația de construire a 484 de km de gazoduct în Bulgaria, contract estimat la 1,6 miliarde de dolari, menit să prelungească TurkStream până în Serbia, a anunțat operatorul de transport al gazelor din țara vecină, Bulgartransgaz. Demersul ungurilor arată că aceștia sunt mult mai interesați de cele 15,75 miliarde de metri cubi de gaz rusesc care urmează să intre în Europa prin Turkstream decât de potențialele 6,4 miliarde de metri cubi anuali care ar putea fi produși de OMV Petrom și Exxon în Marea Neagră.

Complexele energetice de producere a energiei electrice pe bază de cărbune (Oltenia și Hunedoara) și cele de producere a energiei electrice si termice in cogenerare vor fi exceptate de la plata contribuției de 2% pe cifra de afaceri datorată Autorității Naționale de Administrare în Domeniul Energiei (ANRE), se precizează în proiectul de modificare a OUG 114, postat pe site-ul ministerului de finanțe.

Volumul de gaze naturale importate de România în luna ianuarie s-a majorat considerabil, cu 60% față de luna similară a anului trecut, arată ultimele date analizate de Profit.ro, pe fondul politicii guvernamentale de subvenționare a consumului și descurajare a producției în domeniul energetic. Prețurile de import au explodat la rândul lor, majorându-se cu 37% în ianuarie 2019, comparativ cu cele din ianuarie 2018.

Gazele Gazprom vor mai tranzita România pentru a ajunge în Turcia și Balcani doar anul acesta, Transgaz urmând a pierde peste 324 de milioane de lei anual, bani pe care-i încasa de la gigantul rus ca tarif de tranzit. Gazprom a trimis Guvernului bulgar o scrisoare oficială în care l-a informat că începând cu luna ianuarie 2020 tranzitul gazului pe coridorul Trans-Balcanic va fi stopat, a anunțat, săptămâna trecută la un post de televiziune, ministrul bulgar al energiei, Temenuzhka Petkova.

Guvernanții se lăudau că OUG 114 este menită a susține consumatorul și industria autohtonă, însă, în practică, producătorii români sunt cei mai afectați de componenta energetică a controversatului act normativ. Ultima lovitură: pe lista clienților non-casnici cărora producătorii români sunt obligați să le vândă gaze la prețul reglementat de 68 de lei/MWh se numără și cei doi importatori de gaz rusesc în România, WIEE și Conef. Asta în timp ce aceiași tehnocrați de la ANRE obligă cele 2 companii românești să cumpere gaz de import la prețul pieței, pentru a putea produce electricitate la cele două centrale pe gaz pe care le operează.

Politica de subvenționare a consumului și descurajare a producției de gaze, promovată de OUG 114, poate conduce pe termen mediu și lung doar la o majorare a importurilor. Numai că, în cazul OUG 114, efectele au fost mult mai rapide, importurile explodând, atât în ceea ce privește electricitatea, cât și gazele, în primele două luni de la adoptarea actului normativ.

Cei doi mari producători de gaze din România, OMV Petrom și Romgaz, sunt obligați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să furnizeze în următoarele 6 luni clienților casnici și non-casnici gaze naturale la prețul reglementat de 68 de lei/MWh în proporție de peste 25% din producțiile estimate pentru acest an. Interagro, grupul controlat de Ioan Niculae, primește un volum de gaz la preț reglementat echivalent cu o treime din volumul de gaze alocat E.On pentru alimentarea milioanelor sale de clienți casnici

OMV Petrom va importa în 2019, ca urmare a prevederilor OUG 114 și a reglementărilor conexe ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), un volum de gaz rusesc echivalent cu 6,66% din producția internă a companiei. Și asta în condițiile unei producții autohtone aflată pe un trend descrescător ș importuri aflate pe un trend ascendent.

Vicepreședintele Consiliului de Administrație și fost director executiv al Azomureș SA, Jan Kadanik, va părăsi, începând cu luna iunie 2019, Grupul Ameropa, din care face combinatul românesc, după 12 ani de activitate. Kadanik este în prezent CEO-ul grupului fondat în 1948 și care are ca principala activitate comercializarea cerealelor și fertilizatorilor chimici.